Autorul materialului, Werner Hoyer, este președintele Băncii Europene de Investiții.
Confruntați cu creșterea decalajelor de investiții, cei mai mulți factori de decizie europeni par să creadă că este timpul pentru un alt amplu pachet de stimulente, în ciuda inflației ridicate și a nivelurilor ridicate ale datoriei publice. Dar mi-e teamă că aceștia greșesc.
Stimulul suplimentar ar forța, pur și simplu, Banca Centrală Europeană să crească mai mult și mai rapid ratele dobânzilor. Ceea ce avem nevoie este sprijinul direcționat, și anume investiții în sectoare care sunt ecologice și susceptibile de a promova reziliența și competitivitatea. Resursele necesare trebuie mobilizate rapid și la scară largă la nivelul UE, cu scopul expres de a mobiliza investițiile private.
A existat multă frământare în Europa cu privire la amenințarea reprezentată de Legea SUA pentru Reducerea Inflației (IRA). Cu toate acestea, în ciuda tuturor temerilor pe care le-a provocat, IRA este în cele din urmă un pas într-o direcție bună. Oferă sprijin masiv sectoarelor verzi în care este nevoie urgentă de mai multe investiții și arată că Statele Unite și Europa sunt în sfârșit aliniate în urmărirea unei transformări economice durabile. Europenii ar trebui să salute nerăbdarea SUA de a-și extinde capacitatea de energie regenerabilă și că asta o face punându-și banii exact acolo unde trebuie.
Scopul IRA de a construi o infrastructură modernă cu emisii scăzute de carbon nu este în sine o problemă pentru economia europeană. Dimpotrivă, în sectoare precum energia eoliană, în care Europa este lider în tehnologie, cererea mai mare de investiții reprezintă o evoluție pozitivă. Pe lângă faptul că au un efect pozitiv asupra climatului, subvențiile americane vor oferi noi oportunități de afaceri pentru firmele europene.
Desigur, unele elemente ale noii politici ale SUA prezintă provocări. IRA oferă suport substanțial pentru panouri solare, energie eoliană, stocare de energie și echipamente cu hidrogen curat, dar cele mai multe dintre aceste beneficii sunt limitate la producătorii care pot revendica statutul de „fabricat în America”. Această configurație exclude, desigur, producătorii europeni, care nu primesc aceleași subvenții de la Uniunea Europeană.
Acest lucru crește riscul ca unii producători europeni de echipamente și producători de hidrogen să ridice miza și să se mute în SUA, adăugând aceasta la situația dificilă a deja sub-finanțatului sector UE al inovației. Tocmai când trebuie să consolidăm lanțul de aprovizionare în curs de dezvoltare pentru tehnologie verde, unele dintre prevederile IRA l-ar putea perturba – aducând beneficii SUA în detrimentul Europei.
Însă, păstrând canalele de comunicare deschise cu partenerii noștri americani și orientându-ne propriile investiții către sectoarele potrivite, Europa poate neutraliza părțile problematice ale IRA, valorificând în continuare părțile sale bune. Un astfel de dialog este crucial, deoarece trebuie să convingem SUA să reconsidere unele dintre prevederile IRA, în special cele care contravin principiilor de lungă durată ale concurenței deschise și loiale.
În continuarea unor astfel de discuții, totuși, nu trebuie să ne poziționăm drept victime. Europenii ar trebui să accepte că multe dintre decalajele noastre actuale de investiții se află cu mult dincolo de domeniul de aplicare al IRA. După cum arată raportul emblematic anual al Băncii Europene de Investiții, în ultimii zece ani, Europa a investit cu 2% mai puțin pe an în îmbunătățirea productivității decât au făcut-o concurenții săi. IRA ar trebui văzută ca un semnal de alarmă pentru abordarea acestei investiții insuficiente. Trebuie urgent să canalizăm mai mulți bani în energia curată europeană, în producția de tehnologie curată și în digitalizare – toate acestea fiind cruciale pentru tranziția ecologică și competitivitatea viitoare.
Poate părea că-i treabă grea, dar adevărul este că avem deja cele mai multe dintre instrumentele de care avem nevoie. Grupul BEI oferă o gamă largă de soluții de partajare a riscurilor și de finanțare pe termen lung care pot face inovațiile promițătoare mai acceptabile pentru investitorii privați. Modelul nostru de aglomerare de capital ne-a permis să lansăm descoperiri majore în științele vieții, sectorul energetic, calculul cuantic și tehnologiile prin satelit. Putem trimite un puternic semnal pieței că instituțiile și guvernele UE sunt dispuse să promoveze tehnologii de ultimă oră cu datorii și investiții în capitaluri proprii încă din primele etape de dezvoltare. Suntem gata să lucrăm cu Comisia Europeană și statele membre ale UE pentru a crea un nou fond de capitaluri pan-UE pentru a sprijini întreprinderile mari care sunt importante din punct de vedere strategic pentru economia net zero.
Unii s-ar putea întreba de ce ne-am concentra pe marile întreprinderi, având în vedere că fondurile de investiții „ventures” tind să aibă în vedere mai ales start-up-urile pe care antreprenorii le lansează în garajele lor. Dar, de fapt, vedem din ce în ce mai multe întreprinderi masive care apar la vârful inovației. Luați în considerare producătorul de baterii Northvolt, cu noua sa fabrică giga din nordul Suediei. Este un startup, dar ai avea nevoie de o mie de garaje pentru a-l găzdui.
Acțiunile de această dimensiune sunt exact ceea ce are nevoie Europa și necesită investiții de mai multe miliarde de euro în avans, de obicei sub formă de capital și finanțare de tip capital. Astfel, un fond de acțiuni al UE ar putea adăuga o valoare semnificativă, ajutând să se nască mai multe firme de ultimă generație. Și deși investițiile despre care vorbesc sunt uriașe, ele ar fi, de asemenea, precis țintite.
Frumusețea acestei abordări este că e una paneuropeană. Ar promova condiții de concurență echitabile pentru statele membre ale UE și ar proteja astfel una dintre realizările noastre cheie: piața unică. De asemenea, ne-ar ajuta să ne confruntăm cu provocările globale fără a ne arunca deoparte valorile. Ar fi un răspuns prin excelență european, atât la IRA cât și la provocările geopolitice mai largi cu care se confruntă Europa.
Traducere, adaptare și editare:
Daniel Apostol, ClubEconomic
Drepturi de autor: Project Syndicate.
