În perioada de după pandemie, piața globală de asigurări a experimentat o serie de schimbări dinamice care au modelat prețurile, capacitatea, practicile de subscriere, limitele și acoperirile, conform datelor disponibile din diferite surse, în principal rapoartele publicate de OECD și EIOPA.
Și piața asigurărilor din România a trecut prin schimbări substanțiale, mai ales că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a adoptat o politică bazată pe intervenții ferme, atunci când legea a fost încălcată. Nu cred că e o exagerare dacă spunem că astăzi cadrul de reglementare și supraveghere oferă tuturor jucătorilor șanse egale și oportunități cum nu au mai existat în cei peste 30 de ani care au trecut de la Revoluție.
Piața de asigurări din România a suferit numeroase schimbări și este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din regiune, din punct de vedere al primelor brute subscrise în ultimii doi ani, în principal pe clasa A10- Răspundere civilă pentru utilizarea vehiculelor auto terestre. Pandemia a accelerat digitalizarea industriei și a stimulat dezvoltarea de noi produse. Momentele dificile, dar punctuale, care au marcat piața în ultimii câțiva ani (ieșirea City Insurance în finalul anului 2021 și cea a Euroins în primăvara acestui an) , nu au afectat stabilitatea pieței, iar acest fapt se datorează și măsurilor luate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Mai mult au apărut societăți noi în piața asigurărilor venite prin sucursale (Axeria și Hellas Direct) , o autorizare nouă (NN Asigurări Generale) și încă o societate în curs de autorizare. În același timp, alte societăți testează piața locală de asigurări pentru o eventuală intrare.
Provocări și oportunități
Industria asigurărilor din România se confruntă cu provocări care trebuie abordate punctual pentru a asigura o creștere sănătoasă și sustenabilă. Există un procent mare de populație care nu are nici un tip de asigurare, nici măcar obligatorie (polița PAD sau RCA). Unele dintre principalele motive pentru penetrarea scăzută a asigurărilor este cunoașterea inadecvată a asigurărilor și lacune în înțelegerea produsului. Cu toate acestea, COVID-19 a crescut gradul de conștientizare a publicului cu privire la asigurările de sănătate, ducând la o creștere a achizițiilor de polițe. Mai mult, cutremurele înregistrate în Turcia și cele din vestul țării, au marcat o creștere a conștientizării populației, prin majorarea numărului de contracte noi încheiate PAD și facultative de locuință. Celelalte produse de asigurare facultative, însă, înregistrează o creștere lentă. Trebuie menționat aici efortul continuu al Autorității de Supraveghere Financiară împreună cu Institutul de Studii Financiare în ceea ce privește programele de educație financiară oferite gratuit tuturor segmentelor de populație.
O serie de modificări de reglementare sunt implementate sau în curs de implementare pentru a stimula gradul de penetrare a asigurărilor și pentru a facilita intrarea de noi jucători importanți, dar și a celor specializați și de nișă. Un exemplu în acest sens este dat de schimbările din Directiva MTPL care vor avea ca rezultat creșterea gradului de cuprindere în RCA, dar și noi tipuri de vehicule care vor intra în sfera asigurării obligatorii. Tot prin eforturile Autorității de Supraveghere Financiară, dar și cu colaborarea unor societăți de asigurări (UNSAR), anul trecut s-a reușit promovarea și implementarea punctajului traumatologic care ajută la o mai bună cuantificare a valorii daunelor rezultate ca urmare a vătămărilor corporale. În prima parte a acestui an și legea care vizează asigurările obligatorii de locuință (PAD) a fost, după o perioadă de existență de 15 ani, în sfârșit promovată și aprobată într-o versiune îmbunătățită. Această schimbare sperăm să ajute la creșterea gradului de asigurare în ceea ce privește locuințele din România, având în vedere că aduce schimbări privind diversificarea canalelor de distribuție, dar și a acționariatului PAID.
Tot aici trebuie punctate demersurile făcute de Autoritatea de Supraveghere Financiară în ceea ce privește modificarea Directivei Solvabilitate II legată de reasiguratorii din paradisuri fiscale. În procesul de supraveghere și control a rezultat modul mai puțin transparent în care acești reasiguratori au înțeles să lucreze/colaboreze. Ca urmare, o analiză fundamentată a fost trimisă la EIOPA și CE pentru a lua în considerare propunerile de îmbunătățire în ceea ce privește criteriile pe care trebuie să le îndeplinească acești asigurători în viitoarea Directivă SII.
Tehnologia devine răspândită în industrie, mai mulți oameni vor avea acces la asigurări și se vor conecta cu piața asigurărilor. Datele indică în mod clar o tendință conform căreia, deși consumatorii folosesc instrumentele online pentru a compara și a cerceta diferitele produse de asigurare, ei preferă asistența offline pentru a înțelege complexitățile și, în cele din urmă, pentru a face achiziția finală.
Cum arată viitorul
Viitorul pieței asigurărilor din România pare promițător datorită mai multor schimbări în cadrul de reglementare, progreselor tehnologice și creșterii a gradului de conștientizare.
Industria asigurărilor din Romania se va alinia probabil noilor tendințe, cum ar fi inovarea de noi produse, distribuția multiplă o mai bună gestionare a daunelor. Având în vedere evoluțiile, dimensiunea țării și populația, estimez că piața locală de asigurări este pe cale să devină a doua cea mai mare piață din CEE până în 2030.
Piața asigurărilor joacă un rol vital în sectorul financiar. Companiile de asigurări, prin fondurile lor acumulate din prime, investesc în moduri care contribuie la creșterea economiei. Sistemul de asigurare organizat oferă numeroase avantaje directe și indirecte individului, familiei, afacerilor, comunității și țării în ansamblu, precum și industriei și comerțului. Ca urmare, extinderea sectorului asigurărilor din România va contribui pe viitor semnificativ la creșterea PIB-ului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, există o nevoie presantă de a pătrunde în zonele insuficient asigurate. Cu toate acestea, este foarte evident că, în ciuda progreselor tehnologice, interfața umană va continua să joace un rol important în creșterea gradului de penetrare a asigurărilor.
Asigurătorii trebuie să își mențină concentrarea pe selecția disciplinată a riscurilor prin practici solide de subscriere susținute de informații detaliate despre risc. Asigurătorii imobiliari trebuie să acorde o atenție deosebită evaluărilor și impactului potențial al expunerilor la catastrofe naturale.
Riscurile cibernetice vor continua să necesite controale și măsuri de securitate stricte. În timp ce întâlnirile în persoană au rămas esențiale în construirea relațiilor, discuțiile virtuale au apărut ca o abordare valoroasă și eficientă pentru părțile implicate.
Provocările cheie cu care se va confrunta piața asigurărilor, pe scurt, vor fi: stabilizarea relației dintre stakeholderii implicați (societăți de asigurări- unități reparatoare- societăți de constatare a daunelor) AI, blockchain, digitalizare, personalizare (produse tailor made), precum și angajarea și păstrarea talentelor calificate din punct de vedere tehnic. Pentru asigurători ofertele personalizate, bazate pe datele colectate de la dispozitive portabile și telematice vor fi cheia în tarifare și în creșterea gradului de cuprindere.
Nu în ultimul rând companiile de asigurări locale se luptă să modernizeze sistemele complicate moștenite și să dezvolte noi moduri de lucru (cu un accent puternic pe client) fără să sacrifice radical vechile abordări care le-au adus acolo unde sunt astăzi. Poate tocmai aici se blochează sau încetinește dezvoltarea pieței, personal cred că este nevoie de o nouă abordare adaptată realității prezente.
