Bursa de la București a marcat în 2021 noi recorduri, atât în ceea ce privește numărul listărilor (peste 20), cât și în privința volumelor tranzacționate (aproape 20 de miliarde de lei). Totuși, comparativ cu ce era Bursa în perioada Marii Uniri și în aproape toată perioada interbelică, actuala piață de capital are încă o importanță scăzută.
Absolut toate marile companii și monopoluri care duceau înainte economia României în perioada Marii Uniri și mai târziu, în toată perioada interbelică, erau listate la Bursa de la București, lucru care încă nu putem spune că se întâmplă astăzi. De la societățile industriale uriașe ale milionarilor care începeau să se ridice având să ajungă influenți în toate marile piețe ale lumii până la extracția de petrol (România era atunci cel mai mare producător din lume) și la aurul de la Roșia Montană, totul era listat la Bursă. Inclusiv Banca Națională era listată la Bursă. Bursa era atunci ceea ce am vrea să fie acum, principala sursă de finanțare pentru economie. Titlurile BNR erau atunci printre cele mai tranzacționate.
Astăzi, aceasta este principala dorință a tuturor, cât mai multe companii, inclusiv dintre cele de stat, din domeniul energiei de exemplu, să se listeze, iar Bursa să devină principala sursă de finanțare pentru mediul de afaceri. . În 1918, valoarea tranzacțiilor la Bursa din București se apropia de 12% din ceea ce se numea atunci cifra de afaceri a țării, adică Produsul Intern Brut(PIB), astăzi, u tot cu creșterle semnificative din ultimii ani, cele sub 20 de miliarde de lei tranzacționate anul trecut cântăresc cât 6,5% din PIB, jumătate față de 1918, așadar.
Produse pe care Bursa de astăzi ar vrea să le aibă
Bursa din Bucureştiul anilor de după Marea Unire avea produse pe care bursa din zilele noastre abia dacă îndrăzneşte să şi le dorească, scrie www.economica.net.
Se tranzacţionau şi aşa zisele „credite funciare urbane“, împrumuturi similare cu creditul ipotecar de azi, date de societăţi de credit pe termene de până la 60 de ani, pentru construcţii urbane sau activităţi agricole.
Societăţile de credit, unele finanţate de stat, emiteau aşa numitele „scrisori funciare“ (de gaj), cu o dobândă de 5-7 %, pentru clienţii care le vindeau apoi la bursă, ca să încaseze lichidităţile.
Termenul de 60 de ani pentru un credit este iluzoriu azi, aproape la fel de mult ca fenomenul de securitizare a creditului ipotecar, adică a transformării acestuia în valoarea mobiliară tranzacţionabilă la bursă.
Ce se cumpăra și ce se vinde cel mai mult
În afară de Banca Naţională, la Bursa din Bucureştiul de după Marea Unire se mai tranzacţionau cele mai importante societăţi petroliere din ţară. România era unul dintre cei mai mari producători de ţiţei ai lumii.
La Bursa începutului de an 1923, Acţiunile Astra Română se vindeau cu 10.600 de lei bucata (mai toate acţiunile aveau valoarea nominală de 500 de lei).
Astra Română, cea mai mare companie petrolieră din România, controlată de Royal Dutch Schell, era listată şi la Paris, Amsterdam şi Anvers.
Astra Română extrăgea peste un sfert din producţia de ţiţei a României şi rafina 24% din total.
Astra Română Ploieşti , urmaşa sa de astăzi, nu mai are decât valoarea unui teren, foarte valoros dacă nu ar fi plin de rămăşiţele vechii rafinării. S-au mai făcut 233 tranzacţii cu acţiunile ASP în ultimele 52 de săptămâni, nivel greu de atins pentru majoritatea celor peste 1.000 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti acum.
La rândul ei, societatea petrolieră Steaua Română era cotată cu 6.950 de lei/ acţiune, în 1923, şi era listată la Bucureşti, Paris, Amsterdam, Basel, Frankfurt şi Zürich. În anul 1938 producea şi rafina peste 11% din producţia de ţiţei a României.
Steaua Română Câmpina din zilele noastre este în procedură de insolvenţă.
Era listată în 1923 şi Creditul Minier, o altă societate petrolieră, dar cu capital prioritar românesc. În 1938 ajunsese să producă şi să prelucreze 6% din ţiţeiul ţării. Cotaţia: 2.860 lei / acţiune, adică 13,4 dolari 1923.