Dana Elena Stoica, responsabil statistică în cadrul Serviciului Stabilitate Financiară și Studii de Piață al ASF, analizează concluziile testului de stres climatic derulat de EIOPA în pe piața pensiilor ocupaționale.
În contextul actual, tranziția către o economie verde a devenit un domeniu de interes pentru tot mai mulți participanți la piețele financiare, în special în ceea ce privește investitorii pe termen lung. Pentru realizarea acestui deziderat, sunt necesare dezvoltarea cadrului legislativ și implementarea treptată a politicilor climatice.
Astfel, investițiile sustenabile și gestionarea riscurilor de mediu au început să se remarce ca factori din ce în ce mai relevanți din punct de vedere economic și social, în contextul promovării creșterii economice durabile și orientării spre eficientizarea utilizării resurselor la nivel global.
De altfel, schimbările demografice semnificative, înregistrate pe parcursul ultimilor ani ca urmare a accelerării procesului de îmbătrânire a populației, reprezintă, de asemenea, una dintre principalele provocări cu care se confruntă economiile la nivel global. Tendințele sociale actuale au reiterat importanța semnificativă ce trebuie acordată sistemelor de pensii private, în condițiile în care sistemele sociale publice se pot dovedi ineficiente în a garanta beneficiarilor un nivel suficient al venitului la pensionare.
Ținând cont de cele mai recente evoluții pe plan global, EIOPA a identificat necesitatea evaluării expunerii fondurilor de pensii ocupaționale la riscurile de mediu, derulând în acest sens primul test de stres climatic. Exercițiul de testare la stres derulat de EIOPA pe parcursul anului precedent a evaluat reziliența fondurilor de pensii ocupaționale din Spațiul Economic European, pe fondul unui scenariu privind schimbările climatice, dezvoltat în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS).
Obiectivul exercițiului derulat de EIOPA a fost estimarea impactului riscului de tranziție axat pe un scenariu privind schimbările climatice asupra poziției financiare a fondurilor de pensii ocupaționale. Interesul pentru desfășurarea unui astfel de exercițiu la nivel european relevă încă o dată importanța schemelor de pensii private din perspectiva dimensiunii socio-economice și a rolului covârșitor pe care îl au în asigurarea unor venituri participanților și beneficiarilor.
Industria fondurilor de pensii ocupaționale din Europa este în continuă dezvoltare, însumând active totale în valoare de 2.297 miliarde EUR la finalul trimestrului III 2022, conform celor mai recente statistici publicate de EIOPA. Investițiile fondurilor de pensii ocupaționale se situează la 2.057 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 90% din activele totale.
Scenariul EIOPA referitor la schimbările climatice se bazează pe ipoteza implementării cu întârziere a politicilor, determinând un risc ridicat de tranziție, similar scenariului de tranziție dezordonată sau întârziată dezvoltat de Rețeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS). Mai exact, scenariul presupune că până în 2030 nu vor fi introduse noi politici, deci ulterior ar fi necesare politici mai puternice pentru a limita încălzirea globală la sub 2°C, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice.
O eventuală întârziere a implementării politicilor climatice elimină posibilitatea unei tranziții armonioase la economia verde, impunând necesitatea implementării accelerate a unor măsuri mai agresive, ceea ce ar determina o creștere bruscă a prețului emisiilor de carbon. Aceste evoluții ar pune presiune în principal pe industriile intensive din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, respectiv pe companiile ce activează în domeniile sensibile la factorii ESG. Sectorul energetic ar fi printre cele mai afectate, dar și alte domenii și industrii ale economiei reale.
În acest context, testul de stres climatic derulat de EIOPA pe parcursul anului 2022 a presupus un șoc economic instantaneu determinat de o creștere bruscă a prețului carbonului.
Participanți
Exercițiul de testare la stres derulat de EIOPA a inclus țările din Spațiul Economic European, vizând statele cu active ale fondurilor de pensii ocupaționale ce depășesc 500 milioane EUR la finalul anului 2020. Astfel, în cadrul testului de stres au participat 187 de fonduri de pensii ocupaționale din 18 țări.
Rezultate
În cadrul exercițiului de testare la stres a fost evaluat impactul asupra bilanțului, prin reevaluarea elementelor de active și pasive ale fondurilor de pensii ocupaționale, ținând cont de ipotezele scenariului privind schimbările climatice.
Rezultatele obținute în urma testării la stres sunt relevante pentru industrie, având în vedere faptul că fondurile de pensii ocupaționale participante la exercițiu cumulau active totale în valoare de 1.985 miliarde EUR, ceea ce reprezenta circa 72% din activele cumulate ale industriei la finalul anului 2021. Din perspectiva structurii investiționale, fondurile de pensii ocupaționale participante la testul de stres climatic desfășurat de EIOPA dețin cea mai mare expunere față de plasamentele în instrumente cu venit fix și acțiuni. De asemenea, ponderi importante ale plasamentelor fondurilor de pensii ocupaționale participante sunt alocate fondurilor de investiții alternative și mixte și investițiilor imobiliare.
Conform EIOPA, rezultatele exercițiului de testare la stres indică o scădere cu circa 13% a valorii activelor fondurilor de pensii ocupaționale, ceea ce reprezintă, în valori absolute, o diminuare cu 255 miliarde EUR.
Potrivit EIOPA, rezultatele testului de stres climatic nu pot fi explicate exclusiv din prisma alocării pe clase de active (acțiuni, obligațiuni corporative, titluri de stat etc), cât țin și de alocarea activelor în funcție de domeniile de activitate și zonele geografice cele mai afectate în scenariul propus.
De altfel, EIOPA a identificat 5 industrii din perspectiva dimensiunii impactului negativ înregistrat în ceea ce privește investițiile fondurilor de pensii ocupaționale în acțiuni și obligațiuni corporative: industria extractivă; producția de petrol; producția de minerale nemetalice; electricitate și gaz; transport terestru. În scenariul climatic advers, cele mai afectate investiții în acțiuni și obligațiuni corporative au fost cele din domeniul industriei extractive (exploatarea minieră).
Potrivit rezultatelor EIOPA, impactul scenariului advers depinde în cazul plasamentelor în titluri de stat și investițiilor imobiliare de alocarea geografică a activelor. Impactul șocului asupra obligațiunilor guvernamentale a determinat scăderea valorii investițiilor în această clasă de active, însă valoarea plasamentelor în imobiliare aferente fondurilor de pensii ocupaționale din statele participante la exercițiu a înregistrat o ușoară creștere.
Așadar, rezultatele testului de stres climatic derulat de EIOPA indică o depreciere semnificativă pe partea de active aferente fondurilor de pensii ocupaționale. Principalii factori determinanți ai acestei evoluții au fost plasamentele în acțiuni și obligațiuni prin prisma faptului că fondurile de pensii ocupaționale au investit preponderent în aceste categorii de active, dar și ca urmare a faptului că aceste clase au înregistrat cele mai severe șocuri.
De altfel, dincolo de importanța alocării pe clase de active, în contextul unei eventuale tranziții întârziate către economia verde, ce ar determina ulterior necesitatea accelerării implementării unor măsuri, determinând o creștere bruscă a prețului emisiilor de carbon, cele mai afectate vor fi industriile intensive din perspectiva emisiilor de dioxid de carbon. În ipoteza materializării acestor scenarii, o expunere ridicată a fondurilor de pensii ocupaționale față de aceste industrii ar determina un impact negativ semnificativ asupra activelor fondurilor.
Inițiativa EIOPA, de evaluare a rezilienței fondurilor de pensii ocupaționale în contextul scenariului referitor la schimbările climatice, susține obiectivul european de trecere la o economie competitivă, caracterizată prin emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest demers sprijină industria pensiilor ocupaționale în vederea evaluării modului în care fondurile de pensii ar face față provocărilor determinate de tranziția către o economie verde și creșterii gradului de conștientizare cu privire la potențialele evoluții economice pe termen lung și modalitățile de atenuare a riscurilor în scenariile climatice explorate.
Cu toate acestea, exercițiul derulat de EIOPA a fost doar un prim pas în acest domeniu, iar pentru o mai bună înțelegere a modului în care tranziția către economia verde poate avea impact asupra fondurilor de pensii private și, implicit, asupra veniturilor participanților și beneficiarilor, este necesară continuarea acestui demers atât la nivel integrat (european), cât și în fiecare stat membru. Astfel, autoritățile competente trebuie să țină pasul cu cele mai bune practici în domeniu și dezvoltarea treptată a acestui sector, pentru a identifica potențialele neajunsuri ce derivă din materializarea riscului climatic. De asemenea, dialogul și cooperarea cu entitățile supravegheate sunt necesare pentru a găsi și implementa soluțiile eficiente pentru atenuarea riscurilor și asigurarea stabilității pieței pensiilor private.
În contextul macroeconomic actual, caracterizat prin rate ridicate ale inflației ce pun presiune în sens negativ asupra activelor investitorilor pe termen lung, evaluarea continuă a riscurilor la adresa pieței pensiilor private, precum și a impactului acestora asupra veniturilor participanților capătă o relevanță tot mai mare. Astfel de analize periodice, derulate în vederea evaluării rezilienței sistemelor de pensii private, permit identificarea măsurilor potrivite de atenuare a efectelor negative și implementarea acestora în timp util.
Aceste demersuri vin în sprijinul asigurării protecției consumatorilor și, implicit, al garantării unor venituri mai mari ale participanților în momentul pensionării, ceea ce ar trebui să reprezinte principalele obiective ale sistemelor cu puternic caracter social, create pentru protejarea intereselor populației.
