Autorul materialului este economistul și profesorul universitar Cosmin Marinescu, consilier prezidențial.
În lumea de azi și pentru România de azi, diplomația comercială trebuie să devină cel mai activ motor al politicii noastre externe. Am participat cu plăcere la evenimentul de deschidere a Săptămânii diplomației comerciale, organizat de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior în Aula Magna a Academiei de Studii Economice.Este o binevenită oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare asupra importanței diplomației comerciale, iar asemenea evenimente trebuie să devină, totodată, un moment consacrat al angajamentelor, dar și un bilanț serios al rezultatelor obținute.
“Doamnelor și domnilor,
Într-un peisaj comercial tot mai dinamic și în continuă transformare, diplomația clasică dobândește noi valențe. Suntem martori, de câteva decenii bune, la o schimbare de paradigmă în privința diplomației.
Agenda politicii externe se aliniază din ce în ce mai mult în raport cu agenda de politică economică. Astfel, diplomația comercială devine determinantă pentru politica externă, având rolul strategic de a crește receptivitatea piețelor internaționale, prin angrenarea tuturor actorilor, instrumentelor și canalelor de influență disponibile.
Drept urmare, și responsabilitatea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior va fi una pe măsură, în special în fundamentarea politicilor și strategiilor privind investițiile străine și comerțul exterior.
Două direcții de acțiune sunt acum esențiale: o strategie de atragere a investițiilor străine și o strategie de creștere a exporturilor, care să țină cont de redefinirea, în perioada post-pandemie, a hărții relațiilor comerciale externe. De aceea, modul de promovare, de prezentare și reprezentare în plan extern trebuie să fie unul proactiv, permanent împrospătat și adaptat noilor coordonate și sfere de interes.
Acesta este și motivul pentru care politica externă trebuie corelată nemijlocit cu obiective comerciale, investiționale și strategice la nivel regional, european și nu numai. A venit timpul să țintim mai sus, cu obiective mai ambițioase și mai clar definite, orientate și dincolo de piața europeană. Dispunem de toate resursele necesare pentru a câștiga noi piețe de desfacere pentru produsele românești.
Stimați invitați,
Creșterea economică națională are, fără îndoială, propria dimensiune externă, ceea ce face din diplomație un vârf de lance al politicii economice. Diplomația comercială devine astfel un factor esențial de influență și creștere, care trebuie să imprime reflexe economice politicii noastre externe. Avantajele competitive ale României trebuie în mod cert mai bine promovate, pentru valorificarea superioară a acestora și pentru creșterea capitalului de imagine al României în plan extern.
Dat fiind locul cu anvergură științifică al conferinței de astăzi, permiteți-mi să menționez și câteva cifre care ne arată unele puncte nevralgice acumulate în timp, cu precădere în privința situației comerciale, dar și în legătură cu dinamica investițiilor străine directe.
Astfel, în contextul unei deteriorări continue a balanței comerciale, de aproape 6 ori în ultimii 10 ani, câteva aspecte devin îngrijorătoare și constituie provocări pentru decizia de politică economică:
1. Adâncirea deficitului de cont curent, care a atins în 2022 nivelul record de 9,3% din PIB, acesta fiind efectul cumulat în timp al unor politici prociclice, bazate pe consum și deficite bugetare.
2. Creșterea puternică a deficitului comercial, care a depășit 34 miliarde de euro anul trecut, din care o pondere semnficativă, de 40%, provine din deficitul comercial generat de produsele aferente industriei chimice.
3. Adâncirea continuă a deficitului comercial al sectorului alimentar, care a crescut în ultimii 10 ani, de la doar 36 milioane euro în 2014, la un vârf de aproape 2 miliarde de euro în prezent, deși agricultura a absorbit, în două exerciții financiare, aproape 37 de miliarde euro.
4. Dinamica structurală a investițiilor străine directe, care au crescut în anul 2022 cu circa 20% față de 2021, însă, în principal pe seama profiturilor locale reinvestite, mai puțin prin investiții greenfield, în timp ce pe primele luni ale anului curent ISD-urile au înregistrat un recul de circa 600 milioane euro.
Încetinirea ritmului investițiilor străine directe pare că urmează trendul de încetinire a creșterii economice la nivel european și nu numai, ceea ce impune, în cazul României, nevoia de politici prudente, care să susțină consolidarea finanțelor publice și stabilitatea macroeconomică.
Am menționat doar câteva evoluții, reprezentantive pentru nevoia de corelare a măsurilor de politică economică. Diplomația comercială poate contribui la atenuarea acestor neajunsuri, poate asigura plus valoare și perspectivă pe termen lung pentru produsele românești, dar și creșterea atractivității României ca destinație investițională.
Este momentul să dăm dovadă de inteligență economică și să ne transformăm din furnizori de materii prime pentru piețele externe, în producători de bunuri competitive, cu valoare adăugată înaltă.
În acest sens, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, ca vector de cooperare cu mediul de afaceri, trebuie să beneficieze de implicarea ministerelor de resort, dar și de suportul camerelor de comerț și al asociațiilor oamenilor de afaceri. În acest sens, am identificat o serie de elemente care ar putea defini și consolida pe mai departe arhitectura diplomației comerciale românești :
1. Definirea unor direcții strategice realiste, cuantificabile la nivelul sectoarelor competitive, care să stabilească obiective și ținte precise în privința stimulării creșterii exporturilor și a investițiilor străine directe în domenii de interes pentru economia României.
2. Instituirea unui mecanism de monitorizare continuă a rezultatelor obținute în raport de țintele asumate, precum și un mecanism de corectare și ajustare permanentă a acțiunilor și măsurilor întreprinse.
3. Crearea unui sistem bonus-malus cu rol indicativ, prin intermediul căruia activitatea la nivelul autorităților statului cu atribuții specifice, inclusiv activitatea consilierilor economici, să fie mai bine susținută și orientată spre atingerea obiectivelor proiectate și asumate.
Doamnelor și domnilor,
Astăzi, succesul politicii externe depinde substanțial de strategiile pe care trebuie să le dedicăm piețelor externe și de performanțele economice obținute în afara granițelor.
Avem încredere că, în activitatea sa, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior va reuși să coaguleze și să potențeze interesele economice sectoriale și eforturile factorilor implicați, asigurând fundamentarea unor decizii specifice și finalitatea lor practică.
Urez succes Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior și sper ca anul viitor să avem oportunitatea unei dezbateri ample asupra celor mai recente rezultate ale diplomației comerciale românești!”
