România este foarte aproape de a accede la clubul de elită al țărilor dezvoltate, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), însă are încă multe propbleme structurale. Una dintre acestea, remarcată chiar de ultimul raport OCDE, se referă la accesul dificil al mediului privat la finanțări. Ionel Dancă, fost Coordonator Național pentru aderarea României la OCDE, realizează o amplă analiză pornind la aceste realități și arată care credde că ar fi soluțiile.
Accesul la finanțare pentru firmele românești, o problemă structurală pentru economia României – raport OCDE. De ce doar 7% dintre companii apelează la împrumuturi bancare și ce soluții alternative ar putea fi dezvoltate?
Raportul OCDE despre România, publicat în aceste zile, oferă o oglindă cuprinzătoare a realităților economice și sociale autohtone, comparativ cu standardele statelor membre ale organizației care include cele mai dezvoltate economii din lume, unde România va fi invitată să adere la mijlocul acestui an.
Raportul constată că deși România a înregistrat o creștere puternică în ultimele două decenii, veniturile și productivitatea convergând către nivelurile OCDE, în vederea stimulării în continuare a perspectivelor de creștere economică și a nivelului de trai al României, sunt necesare reforme continue pentru îmbunătățirea finanțelor publice, consolidarea competitivității și promovarea participării forței de muncă.
”Este necesară o mai bună integrare a întreprinderilor românești în lanțurile de aprovizionare globale pentru a debloca potențialul economic.”, se afirmă în comunicatul de presă care a însoțit publicarea Raportului OCDE despre România. Analizând în detaliu conținutul acestui raport, se poate observa că o problemă structurălă a companiilor românești este accesul la finanțare, care poate explica în mare parte problemele de internaționalizare și de integrare a firmelor românești în lanțurile de aprovizionare globale.
Intermedierea financiară în România rămâne redusă în comparație cu țările similare și cu standardele OCDE, în special pentru IMM-uri și firmele aflate în faza de început. Sistemul financiar este dominat de intermedierea bancară, în timp ce ponderea în PIB a împrumuturilor pentru pentru companiile nefinanciare (NFC) a stagnat la aproximativ 19-20% din PIB în ultimii ani – cel mai scăzut nivel din UE și sub nivelurile observate în economii similare, precum Ungaria (44%) și Bulgaria (40%), arată raportul OCDE.
Firmele românești se bazează în mod covârșitor pe resurse interne pentru finanțare. Fondurile proprii constituie principala sursă de finanțare pentru 79% din companiile nefinanciare (NFC), în timp ce doar aproximativ 7% dintre firme apelează la împrumuturi bancare, conform datelor BNR din 2025. Restul este compus, de regulă, din împrumuturi intra-grup sau credit comercial de la furnizori, cu un acces minim la capital propriu sau instrumente financiare nebancare. De altfel, România prezintă una dintre cele mai mari ponderi ale finanțării prin credit comercial (15% din firme sau 17% din finanțare), reflectând accesul limitat al firmelor la piețele formale de credit, potrivit aceluiași raport al BNR, citat de experții OCDE.
În analiza experților OCDE, mai mulți factori structurali explică această intermediere financiară scăzută din România. Din perspectiva ofertei, băncile mențin practici de creditare conservatoare, solicitând adesea niveluri ridicate de garanții colaterale și oferind marje limitate de dobândă în funcție de risc iar segmentul IMM-urilor este, în general, considerat cu risc ridicat din cauza gradului limitat de formalizare.
Din perspectiva cererii, multor firme – în special întreprinderilor mai mici și celor din mediul rural – le lipsesc educația financiară, capacitatea managerială sau documentația formală necesară pentru a accesa un credit. Capitalizarea redusă a firmelor – aproape o treime dintre acestea aveau capitaluri proprii sub pragul reglementat în 2024 – limitează, de asemenea, accesul la finanțare externă.
Utilizarea fondurilor UE sau a împrumuturilor subvenționate pentru finanțare rămâne, de asemenea, relativ modestă, în special în rândul IMM-urilor, mai notează raportul OCDE. Doar aproximativ 2% dintre IMM-uri se bazează pe finanțare UE sau pe împrumuturi subvenționate, în timp ce ponderea în rândul firmelor mari atinge 7%, potrivit datelor BNR. Având în vedere că multe dintre aceste programe sunt concepute special pentru a sprijini IMM-urile, această rată de utilizare scăzută sugerează că informațiile despre finanțările disponibile nu sunt întotdeauna accesibile sau comunicate eficient întreprinderilor mai mici.
Fondurile de capital de risc și fondurile de private equity sunt în continuare subdezvoltate în România, limitând finanțarea pentru start-up-uri și firmele cu creștere rapidă, observă experții OCDE. Deși România a cunoscut o creștere a inițiativelor de finanțare în stadii incipiente – în mare parte prin instrumente susținute de UE, cum ar fi „Orizont Europa” și „Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” – volumele rămân modeste. Fondurile de private equity reprezintă doar 0,04% din PIB, iar cele de capitalul de risc doar 0,01% din PIB în 2023. Și, din păcate, România atrage doar o cotă neglijabilă din investițiile de capital de risc din regiune, mult sub liderii regionali precum Polonia, Ungaria sau Cehia. Investitorii instituționali autohtoni joacă un rol redus în finanțarea prin capitaluri proprii, iar fondurile private de investiții sunt puține și de dimensiuni limitate.
Piețele de capital sunt, în mod similar, de dimensiuni reduse comparativ cu standardele OCDE. În 2024, acțiunile listate echivalau cu doar 10% din PIB, iar obligațiunile corporative cu 0,3% din PIB, comparativ cu 43% și, respectiv, 11% în UE. Accesul IMM-urilor la piețele de capital rămâne limitat, în ciuda existenței pieței AeRO pe Bursa de Valori București, AeRO fiind conceput special pentru start-up-uri, întreprinderi aflate în stadii incipiente și IMM-uri. Lichiditatea scăzută, numărul mare de acțiuni inactive, participarea instituțională slabă și nivelul scăzut de cunoștințe generale împiedică dezvoltarea canalelor de finanțare bazate pe piața de capital deși piața AeRO deține un potențial considerabil pentru o consolidare și o creștere ulterioară, mai observă experții OCDE.
Rezultatul, concluzionează experții OCDE, este o structură de finanțare puternic orientată către autofinanțare și credite pe termen scurt, bazate pe relații directe. Acest lucru împiedică firmele – în special pe cele cu potențial ridicat de creștere sau cu modele bazate pe inovare – să își extindă activitatea.
Ca răspuns, notează totuși raportul OCDE, au fost introduse o serie de inițiative specifice pentru a ajuta la reducerea acestor deficite de finanțare. Una dintre acestea este Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), înființată în 2025, prima bancă de dezvoltare deținută de stat din România, având ca scop îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, start-up-uri și întreprinderi inovatoare, precum și gestionarea absorbției fondurilor UE. Unul dintre instrumentele sale, „Garanția de Portofoliu pentru IMM-uri”, lansat în mai 2025, vizează reducerea cerințelor de garanții colaterale pentru firmele deservite insuficient. Experții OCDE recomandă însă că ar fi benefică consolidarea altor programe de împrumuturi subvenționate existente sub umbrela acestei instituții iar pentru a asigura eficacitatea acestora, toate schemele de finanțare susținute de guvern ar trebui să fie precis direcționate, monitorizate îndeaproape și evaluate periodic.
O altă măsură important, consemnată în Raportul OCDE, este adoptarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Pieței de Capital (2023-2026) de către Autoritatea de Supraveghere Financiară care stabilește mai multe obiective, inclusiv îmbunătățirea condițiilor de listare, creșterea lichidității pieței de capital și sprijinirea accesului IMM-urilor la piețele de capital. De asemenea, Strategia Națională de Educație Financiară (2023-2030), revizuită și relansată în 2023, vizează consolidarea alfabetizării financiare. Ca parte a acestui efort, Banca Națională a României a introdus inițiativa „Antreprenoriat de TOP” pentru a îmbunătăți competențele financiare și economice ale antreprenorilor români.
Însă, în ciuda acestor inițiative, remarcă raportul OCDE, progresul rămâne gradual și sunt necesare eforturi suplimentare pentru a accelera implementarea acestora. Acestea ar trebui să includă dezvoltarea unor inițiative de formare specifice, axate pe abilități financiare practice pentru afaceri – cum ar fi gestionarea fluxului de numerar (cash flow), bugetarea și împrumuturile responsabile – alături de programe de mentorat. Educația financiară ar putea fi, de asemenea, integrată mai efficient în programe de formare continuă.
Totodată, pe lângă consolidarea intermedierii bancare tradiționale și a piețelor de capital, România ar putea beneficia, de asemenea, de dezvoltarea altor instrumente financiare precum promovarea soluțiilor de finanțare bazate pe active, cum ar fi factoring-ul și leasing-ul, sprijinirea dezvoltării platformelor de creditare fintech și stabilirea unui cadru de reglementare robust pentru crowdfunding și împrumuturile de tip peer-to-peer. Astfel de instrumente pot oferi soluții financiare flexibile și personalizate pentru IMM-uri și firmele inovatoare.
În fine, experții OCDE consideră, totodată, că abordarea exclusivă a constrângerilor de finanțare din perspectiva ofertei nu este suficientă. De asemenea, barierele din perspectiva cererii trebuie depășite. Aceasta include promovarea formalizării afacerilor, îmbunătățirea raportării financiare, reducerea evaziunii fiscale și consolidarea productivității și a potențialului de creștere al firmelor autohtone.