România este în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor (investment grade) de către toate cele trei mari agenții internaționale (S&P, Fitch și Moody`s), cu perspectivă negativă și cu avertismente severe privind vulnerabilitățile economice și instabilitatea politică din țară.
Un material realizat de analistul și consultantul Ionel Dancă
Fitch Ratings deschide sezonul noilor evaluări la sfărșitul acestei luni, urmează Moody`s Investors Service pe 11 septembrie și S&P Global Ratings pe 2 octombrie. Însă, cum arată utimele rapoarte ale celor trei mari agenții de rating și ce avertismente transmit acestea privind vulnerabilitățile României?
Analiștii bancari de la Erste Group estimează că Fitch nu va retrograda România în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), deoarece riscul pe termen scurt a fost parțial atenuat de reducerea deficitului bugetar din prima jumătate a anului la circa 2% din PIB. Această ”păsuire” nu schimbă însă datele economice fundamentale care continuă să prezinte multiple riscuri.
În același timp, agenția S&P Global Ratings a publicat o analiză macroeconomică la sfârșitul acestei luni, precum și o evaluare ad-hoc neprogramată din cauza tensiunilor politice recente în care România este menționată drept cea mai vulnerabilă economie din Europa Centrală și de Est. Potrivit raportului citat de Economica.net, agenția estimează o creștere economică zero pentru anul 2026 și un deficit public de 6,3% din PIB iar datoria publică va rămâne printre cele mai mari din regiune în perioada 2026-2027.
Totodată, la sfârșitul lunii iunie, Moody’s a emis un semnal de alarmă puternic legat de prăbușirea coaliției de guvernare și incertitudinea politică prelungită. Agenția a subliniat că lipsa unei majorități parlamentare stabile pune în pericol reformele din PNRR și consolidarea finanțelor statului. Moody’s atrage atenția că plățile cu dobânzile vor absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și 9,6% în 2027.
Prin urmare, nivelul datoriei publice a României rămâne principalul motiv de îngrijorare pentru evaluatorii internaționali în condițiile în care toate agențiile de rating prognozează o creștere continuă a datoriei publice a României, aceasta depășind deja oficial pragul critic de 60% din PIB în prima parte a anului 2026. Deși nivelul datoriei rămâne nominal mai mic decât media Uniunii Europene, ritmul accelerat de acumulare reprezintă principala temere pentru agențiile de rating.
Moody’s estimează că ponderea datoriei guvernamentale va atinge 62,9% din PIB în 2027, urmând să se stabilizeze ulterior în jurul pragului de 65% dar, din cauza randamentelor mari, plata dobânzilor va absorbi 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și va urca la 9,6% în 2027.
Și S&P estimează un parcurs similar, evidențiind că datoria publică va rămâne pe o pantă ascendentă din cauza incapacității structurale de a reduce rapid deficitul bugetar, care va stagna la 6,3% din PIB în 2026. Totodată, S&P notează că datoria este susținută parțial de influxul de fonduri europene (aproape 2% din PIB în 2026), dar avertizează că blocarea reformelor va scumpi masiv refinanțările de pe piețele internaționale.
De altfel, intrarea datoriei în zona de peste 60% din PIB atrage o monitorizare mult mai strictă a piețelor financiare dar și Comisiei Europene, semnalând o depășire a criteriilor de la Maastricht. Raportul de convergență, publicat recent de Comisia Europeană, arată aceeasși traiectorie a datoriei publice, fiind estimată la un nivel de 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% din PIB în 2027. Mai mult, dacă politicile fiscale nu se schimbă radical, datoria ar putea exploda spre 90% din PIB în următorii 10 ani, arată același raport.
Grav este că datoria nu crește pentru investiții productive masive, ci direct pentru a acoperi deficitul bugetar curent și refinanțarea creditelor vechi ajunse la scadență.