Piețele financiare apreciază că plasamentele în titluri de stat emise de Guvernul României sunt din ce în ce mai puțin riscante, context în care nivelul CDS(Credit Default Swap), în funcție de care sunt calculate și costurile împrumuturilor, a scăzut semnificativ în ultimele luni.
Cotațiile CDS aferente obligațiunilor emise de România (5y, USD) au înregistrat un nivel de 268 puncte, în scădere față de maximul înregistrat în data de 24 octombrie 2022 (396 puncte), notează analiștii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în ultimul Raport Săptămânal privind riscurile și tendințele pe piețele interne și internaționale. Nivelul CDS reprezintă, pentru finanțele statelor, echivalentul marjei pe care băncile o adaugă la dobânzile ROBOR, IRCC sau EURIBOR pentru a calcula nivelul dobânzii variabile. Este, de fapt, un indicator al probabilității ca statul respectiv să nu își poată onora obligațiile.
Iată alte câteva tendințe importante relevate în raportul citat:
Rata anuală a inflației IPC s-a situat la 16,8% în noiembrie 2022 comparativ cu luna noiembrie 2021. Contribuțiile semnificative la rata anuală a inflației au
avut-o majorarea prețurilor mărfurilor alimentare (+21,55%), mărfurilor nealimentare (+16,17%) și serviciilor (+9,51%), potrivit datelor publicate de INS.
În octombrie 2022, producția industrială ajustată sezonier a scăzut cu 2% în zona euro și cu 1,9% în UE, comparativ cu septembrie 2022, potrivit estimărilor Eurostat. În octombrie 2022, comparativ cu octombrie 2021, producția industrială a crescut cu 3,4% în zona euro și cu 3,7% în UE. În zona euro, în octombrie 2022, comparativ cu octombrie 2021, producția de bunuri de consum non-durabile a crescut cu 10,5%, iar cea de bunuri de capital cu 9,2%, în timp ce producția de bunuri de consum durabile a scăzut cu 0,1%, cea de bunuri intermediare cu 2,9%, precum și cea de energie cu 8,7%. În UE, producția de bunuri de consum non-durabile a crescut cu 11,4% și cea
de bunuri de capital cu 9,9%, în timp ce producția de bunuri de consum durabile a scăzut cu 0,8%, cea de bunuri intermediare cu 2,5% și cea de energie cu 9%. Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+53,2%), Danemarca (+10,7%) și Malta (+7,2%). Cele mai semnificative scăderi au fost observate în Estonia (-5,8%), Luxemburg (-3,8%) și Belgia (-2,8%).
Rezerva Federală a majorat rata dobânzii cu 50 de puncte de bază, până la 4,25%-4,5%, în cadrul ultimei ședințe de politică monetară din 2022, situând costurile de împrumut la cel mai ridicat nivel din 2007 și în conformitate cu așteptările pieței. Aceasta a fost a șaptea majorare consecutivă a ratei dobânzii, după patru creșteri consecutive de trei sferturi de punct. Membrii reprezentativi Fed au consolidat faptul că majorările continue în intervalul țintit vor fi adecvate pentru a obține o orientare a politicii monetare care să fie suficient de restrictivă pentru a readuce inflația la 2%. Fed estimează ca ratele dobânzilor să ajungă la 5,1% anul viitor, la 4,1% în 2024 și la 3,1% în 2025, un nivel mai ridicat decât cel indicat anterior. În plus, proiecțiile de creștere a PIB au fost revizuite în creștere pentru acest an (0,5% față de 0,2%), dar au fost reduse pentru 2023 (0,5% față de 1,2%) și 2024 (1,6% față de 1,7%). Previziunile privind inflația au fost revizuite în creștere pentru 2022 (5,6% față de 5,4%), 2023 (3,1% față de 2,8%) și 2024 (2,5% față de 2,3%).
