O analiză Erste Bank arată că, în 2025, nivelurile prețurilor pentru cheltuielile finale de consum ale gospodăriilor au prezentat diferențe semnificative între țările UE, dar cele mai scăzute niveluri au fost observate în Bulgaria (63 %), România (65 %). În 2026, pe fondul inflației și al presiunii bugetelor, obiceiurile românilor încep să se schimbe și aleg prețurile promoționale în detrimentul magazinelor de proximitate sau a brand-urilor preferate, arată un studiu de specialitate.
”În 2025, nivelurile prețurilor pentru cheltuielile finale de consum ale gospodăriilor au prezentat diferențe semnificative între țările UE, precum și în cadrul regiunii”, arată analiza Erste Bank.
Astfel, cele mai ridicate niveluri ale prețurilor la consumul gospodăriilor au fost înregistrate în Danemarca (140 % din media UE), Irlanda (136 %) și Luxemburg (132 %).
În același timp, cele mai scăzute niveluri au fost observate în Bulgaria (63 %), România (65 %) și Polonia (73 %). Astfel, două țări din Europa Centrală și de Est s-au situat printre cele cu cele mai scăzute niveluri ale prețurilor din UE. Ungaria și Croația au înregistrat niveluri ale prețurilor pentru consumul gospodăriilor doar puțin mai ridicate decât cele ale Poloniei, respectiv 77 % și 78 %.
De altfel, ”în ciuda îmbunătățirilor substanțiale – în special în România, Ungaria și Serbia – rata de deprivare (rata de sărăcie materială și socială) rămâne mai ridicată în anumite părți ale regiunii decât în restul UE”, spune UE.
Analizând în continuare regiunea, banca austriacă arată că, Slovenia și Cehia au înregistrat cele mai ridicate niveluri ale prețurilor pentru consumul gospodăriilor. Aceste două țări sunt, de asemenea, cele mai dezvoltate din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor.
Nivelurile prețurilor în regiunea Europei Centrale și de Est sunt, în general, mai scăzute decât în ansamblul UE, în principal deoarece economiile din această regiune au încă niveluri de venit mai scăzute, salarii mai mici, structuri de consum diferite și servicii netranzacționabile mai ieftine.
Cu toate acestea, un studiu Shopfully realizat în 2026, arată că, pe fondul inflației și al presiunii asupra bugetelor, loialitatea românilor față de retaileri devine tot mai pragmatică. Consumatorii continuă să aprecieze proximitatea și confortul, dar nu mai aleg magazinele doar din obișnuință. Ei compară, caută promoții și sunt dispuși să meargă către alți retaileri atunci când valoarea găsită justifică schimbarea.
Astfel, 70% dintre români spun că merg la magazinele cele mai apropiate sau convenabile pentru ei. În același timp, 69% sunt dispuși să schimbe lanțurile de magazine pe care le frecventează de obicei în funcție de promoții, iar 77% declară că merg la retaileri diferiți dacă găsesc brandurile sau produsele dorite.
„Consumatorul român nu renunță la magazinul apropiat, dar devine mult mai atent la valoarea pe care o primește. Dacă oferta este relevantă, dacă produsul dorit este disponibil sau dacă promoția justifică schimbarea, oamenii sunt dispuși să iasă din rutina obișnuită de cumpărare”, declară Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully România.
Același studiu arată că 73% dintre români spun că publicitatea li se pare utilă atunci când îi ajută să descopere promoții pe care altfel nu le-ar fi remarcat. De asemenea, 42% o consideră utilă atunci când le arată produse pe baza nevoilor lor, iar 21% atunci când îi ajută să își planifice cumpărăturile. Doar 8% dintre respondenți spun că publicitatea li se pare rareori utilă.
Reclamele nu mai pot fi gândite ca expunere sau notorietate. În retail, promovarea devine o formă de asistență în procesul de cumpărare. Consumatorul vrea să afle rapid unde găsește oferta potrivită, dacă reducerea este relevantă și dacă produsul corespunde unei nevoi reale.
Consumatorii români rămân pragmatici. Ei nu adoptă personalizarea sau instrumentele AI doar pentru că sunt noi, ci pentru că le pot aduce beneficii clare: prețuri mai bune, economii de timp, oferte mai relevante și o mai mare siguranță în decizie.
Potrivit studiului Shopfully „The State of Shopping 2026”, 25% dintre români au folosit deja instrumente AI pentru decizii legate de cumpărături în ultimele 12 luni. Iar interesul pentru astfel de soluții este însă puternic orientat spre economisire: 55% consideră utilă o funcție AI care compară prețurile între retaileri, 27% urmăresc scăderile de preț, iar 25% identificarea ofertelor înșelătoare sau a trucurilor de stabilire a prețurilor.
