În ianuarie 2016 și cu patru ani înainte de pandemie, Forumul Economic Mondial de la Davos aducea în dezbaterea liderilor economici și politici ai lumii, în mod vizionar, două teme care au dovedit ulterior reverberații semnificative la nivel planetar.
În timp ce tema generică a forumului fusese “guvernarea celei de-a patra revoluții industriale”, o temă subsidiară încerca să dea răspuns întrebării “cum ar trebui să ne pregătim pentru următoarea pandemie?”. Transformarea digitală a fost un subiect adecvat la schimbările cu care lumea deja se confrunta din punct de vedere economic, social, tehnologic și politic. Iar pandemia s-a dovedit a fi, patru ani mai târziu, marea provocare mondială.
„A patra revoluție industrială” începuse deja: digitalizare, utilizarea la scară din ce în ce mai largă a inteligenței artificiale, regândirea infrastructurilor de tehnologia informației la nivelul economiei globale, la nivelul industriilor și serviciilor, la nivelul sistemelor politice și de administrare. Dar 2020 a adus cu sine pandemia Covid-19 și, după ce în cei patru ani de dinainte de pandemie sintagma “digitalizare” dădea doar titluri elegante în presa de specialitate, iată că pe perioada crizei sanitare mondiale lumea a fost forțată să accelereze masiv procesele de transformare digitală. Pandemia ne-a trezit simțurile și a sporit viteza cu care a trebuit să facem ca tehnologia să funcționeze pentru noi. Revoluția digitală începuse, dar odată cu pandemia a fost sigur că nu mai există nicio cale de întoarcere: a trebuit să forțăm digitalizarea sau să pierim.
Guvernele, autoritățile și factorii de decizie politică și economică au trebuit să devină mai creative și să se adapteze rapid la metamorfoza digitală. Măsurile impuse pentru combaterea pandemiei Covid-19 (distanțare, izolare, munca de acasă sau munca on-line) ne-au forțat să facem ceva ce ar fi trebuit să facem oricum: să utilizăm mai intens și mai eficient propriile inovații și dezvoltări tehnologice.
Transformarea digitală schimbă modul în care se desfășoară lucrurile – atât în afaceri cât și la nivelul autorităților statale. Dar transformarea digitală nu se referă doar la tehnologie și la perturbarea ordinii anterioare: e vorba mai ales despre oameni, despre optimizare, eficientizare și capacitatea acestora de a se adapta rapid printr-o utilizare inteligentă a tehnologiilor și informațiilor. Potrivit McKinsey, adopția tehnologiilor digitale s-a accelerat cu trei până la șapte ani în doar câteva luni.
Transformarea digitală e un proces în plină desfășurare prin care și România trebuie să-și construiască o altă dimensiune a sa. Am participat recent la forumul România Digitală, organizat de Financial Intelligence, prilej cu care am explicat audienței importanța transformării digitale în activitatea ASF. Potrivit președintelui Autorității, este nevoie de o supraveghere permanentă, corectă, în timp real, a piețelor financiare nebancare, pentru a veghea la menținerea stabilității acestora. Deloc întâmplător și în linie cu strategia sa, Autoritatea lucrează acum la implementarea cu tehnologie blockchain a unei platforme eficiente de supraveghere care să aibă ca scop tocmai asigurarea stabilității și a bunei funcționări a piețelor financiare nebancare.
Transformarea digitală poate contribui la stabilitatea financiară.
