În ultimele luni, războiul din Ucraina a apropiat conflictul de granițele României. Pe 29 mai o drona rusească a căzut pe un bloc din Galați. Nu este singurul eveniment de acest fel de la declanșarea de către Rusia a războiului din Ucraina, dar este unul dintre cele mai grave.
Vitalie Cojocari, jurnalist, unul dintre oamenii cu expertiză importantă în spațiul ex-sovietic, scrie, pentru Studii Financiare, o serie de materiale dedicate situației economice din zona Rusiei. Astăzi, al patrulea episod, dedicat relațiilor economice și diplomatice dintre România și Rusia.
Interesant este că incidentul s-a produs la 6 luni de la prezentarea în Parlament a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030.
Prezentarea oficială a documentului a avut loc în noiembrie 2025, a fost făcută de către președintele Nicușor Dan și se găsește pe site-ul Administrației Prezidențiale.
De altfel, documentul marchează cea mai dură poziționare oficială a statului român față de Federația Rusă din perioada postcomunistă. Moscova este nominalizată explicit drept principala amenințare directă la adresa securității naționale.
Așa cum e de așteptat, relațiile bilaterale dintre România și Rusia traversează cea mai tensionată perioadă de după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Astăzi relațiile dintre România și Rusia se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din perioada postcomunistă. Dialogul politic este practic înghețat, cooperarea economică s-a redus semnificativ, iar contactele instituționale sunt limitate.
Pe site-ul oficial al MAE România, subiectul relațiile dintre România și Rusia nu a mai fost actualizat din 2024.
Acolo scrie că relațiile dintre România și Rusia au trecut prin mai multe etape în ultimele două decenii. Un moment important a fost anul 2003, când cele două state au semnat Tratatul politic de bază și alte acorduri de colaborare. După acest pas, relațiile dintre București și Moscova au intrat într-o perioadă mai activă. Au avut loc vizite oficiale între președinți, premieri, miniștri de externe și reprezentanți ai parlamentelor.
Până în 2014, când a început criza din Ucraina, după anexarea Crimeei de către Rusia, contactele politice dintre București și Moscova au fost consistente. Vladimir Putin a participat chiar și la Summit-ul NATO de la București din aprilie 2008. În 2013 au existat noi încercări de relansare a relațiilor bilaterale, inclusiv prin vizite oficiale la Moscova și la București.
Totul s-a schimbat însă după 18 martie 2014, când Rusia a anexat Crimeea. România a condamnat această acțiune și a anunțat că nu recunoaște anexarea peninsulei, considerând-o o încălcare gravă a dreptului internațional și a acordurilor internaționale semnate chiar de Rusia.
Relațiile s-au deteriorat și mai mult după 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina pe scară largă. România a condamnat public războiul și a cerut Rusiei să își retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean.
Autoritățile române au condamnat și crimele comise de armata rusă în Bucea sau Mariupol. Bucureștiul a anunțat că va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. România nu recunoaște nici anexarea regiunilor ucrainene Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie de către Rusia. Consideră că acestea fac parte din teritoriul Ucrainei.
Bucureștiul a susținut toate pachetele de sancțiuni adoptate de UE împotriva Rusiei. Sancțiunile au vizat persoane apropiate Kremlinului, dar și economia rusă.
Unele bănci ruse au fost excluse din sistemul internațional SWIFT, iar importurile de cărbune și petrol rusesc au fost restricționate. În plus, au fost impuse limite pentru transportul petrolului rusesc.
Din punct de vedere economic, relațiile comerciale dintre România și Rusia au continuat să existe, chiar dacă s-au redus semnificativ de la începutul războiului.
Cooperarea economică este coordonată printr-o comisie mixtă româno-rusă, iar baza legală este formată din mai multe acorduri semnate în anii ’90 privind comerțul, investițiile și evitarea dublei impuneri.
La finalul anului 2022, schimburile comerciale dintre România și Rusia au fost de aproximativ 4,6 miliarde de dolari. România a exportat în Rusia produse de aproximativ 433 de milioane de dolari, dar a importat produse de peste 4,1 miliarde de dolari, în special resurse energetice. Balanța comercială era puternic în favoarea Rusiei.
În România existau în 2022 620 de firme mixte româno-ruse, însă investițiile rusești directe erau relativ mici. Rusia ocupa locul 44 în clasamentul investitorilor străini în România.
Deși din punct de vedere economic cooperarea bilaterală s-a diminuat drastic după 2022, relațiile energetice nu au dispărut complet.
Date analizate de Reuters și de Centrul pentru Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA) arată că România a înregistrat în 2025 o creștere de aproximativ 57% a importurilor energetice din Rusia. Fenomenul este explicat prin existența unor contracte comerciale pe termen lung și prin structura integrată a pieței europene de gaze naturale și GNL.
Potrivit Consiliului UE și Comisiei Europene, ponderea gazelor rusești în importurile europene a coborât de la aproximativ 40–45% în 2021 la circa 13% în 2025, iar pe segmentul gazelor prin conducte chiar la aproximativ 6%. Cu toate acestea, gazul rusesc nu a dispărut complet din piața europeană.
Și la nivel diplomatic relațiile s-au răcit puternic. În 2023, România a decis reducerea personalului diplomatic rus din țară. A obligat Moscova să retragă mai mulți diplomați și angajați administrativi. Rusia a răspuns ulterior prin măsuri similare împotriva diplomaților români.
Tot în 2023, autoritățile române au suspendat activitatea Centrului Rus pentru Cultură și Știință de la București. Au acuzat instituția că promovează propagandă și dezinformare.
Cu toate tensiunile politice, anumite legături culturale și academice au continuat să existe. În România încă mai sunt școli în care se studiază limba rusă, mai ales în județele Tulcea, Brăila, Suceava și Constanța. Acolo sunt și comunități numeroase de ruși lipoveni.
În anii anteriori războiului, cele două state au colaborat inclusiv în domeniul cercetării istorice și al întreținerii cimitirelor militare ale soldaților români și ruși din Al Doilea Război Mondial. În Rusia au fost inaugurate două cimitire dedicate militarilor români morți pe frontul de est.
Dacă ne uităm în Strategia Națională de Apărare, România se află în „cel mai dificil context internațional de securitate de după al Doilea Război Mondial”. Documentul strategic afirmă că acțiunile ostile ale Federației Ruse reprezintă „principalele amenințări la adresa securității naționale”, Moscova fiind responsabilă pentru perpetuarea instabilității în regiunea Mării Negre și pe întreg continentul european.
La nivel diplomatic, relațiile româno-ruse sunt și ele practic înghețate. Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a afirmat public că România „a ales demonstrativ calea confruntării” prin sprijinul oferit Ucrainei și prin apropierea strategică de NATO și Statele Unite.
Diplomatul rus a susținut că Moscova nu își face iluzii privind o eventuală îmbunătățire a relațiilor bilaterale.
În replică, autoritățile române au respins constant retorica Moscovei și au reafirmat că România nu va fi intimidată de avertismentele și presiunile venite din partea Federației Ruse.
