Ulterior scăderii puternice înregistrate în luna iunie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna iulie cu 5,0 puncte, până la valoarea de 34,9 puncte. Cele două componente ale sale au avut evoluții divergente. Astfel, componenta de anticipații a crescut cu 8,6 puncte, până la valoarea de 33,6, în timp ce componenta de condiții curente și-a continuat scăderea, cu 2,2 puncte, până la valoarea de 37,5 – reflectând înrăutățirea condițiilor curente.
“În condițiile confirmării rating-ului României și stabilirii pachetului fiscal, componenta de anticipații s-a majorat. Cum starea economiei continuă să se înrăutățească, componenta de condiții curente și-a continuat scăderea. Însă, în continuare, nivelul indicatorului și ambele sale componente indică condiții de recesiune”, spune Adrian Codirlașu, Președinte al Asociației CFA România.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 6,46%, în timp ce peste 56% dintre participanți anticipează majorarea ratei inflației în următoarele 12 luni. Mențiune: la momentul realizării sondajului, rata inflației se situa la valoarea de 5,66%.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 94% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, nefiind înregistrată nicio opinie privind o posibilă apreciere. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1015 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1716 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 69% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 31% anticipează o scădere. De asemenea 69% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 31% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut ușor comparativ cu exercițiul anterior, la valoarea medie a anticipațiilor de 7,6% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, într-o ușoară scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,8%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.
Mențiune: fără a-mi face vreun titlu de glorie sau a mă considera vreun superanalist financiar, în toate materialele mele publicate în ultimul trimestru al lui 2024 am avansat o cifră de creștere economică pentru România în 2025 de 0,8% (plus minus 0,3 puncte procentuale)! Iar la momentul respectiv prognozele, chiar și ale unor entități de marcă precum CE sau FMI mergeau pe procente mai apropiate de 3 decât de 2!
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, toti participanții anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor.
Notă: sondajul a fost realizat înaintea deciziei agenției Fitch de menținere a României în categoria investment grade.
Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 14 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:
Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piață muncii;
Anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.
