În România, inflația rămâne în preajma lui 10% cu ceva minus. Pentru final de an, atât BNR, cât și economiștii șefi din principalele bănci din România. Care sunt principalele previziuni pe inflație pentru final de 2025 și chiar în 2026? Dinamica salariilor din sectorul bugetar este singura care dă speranțe că avem șanse să vedem și o scădere reală, nu doar o stagnare de moment.
Inflația din România a scăzut ușor în octombrie, la 9,8%, față de 9,9% în septembrie. Scăderea prețurilor la unele produse alimentare a adus o ușurare, dar inflația la servicii rămâne dificilă. Creșterea salariilor a încetinit la doar 4,1% în septembrie, ceea ce a afectat în mod evident cererea.
BNR estimează acum o inflație de 9,6% până la sfârșitul anului 2025 (în creștere de la 8,8%) și de 3,7% până la sfârșitul anului 2026 (anterior 3,0%). Aceste ajustări au fost în mare parte anticipate de piețe după publicarea cifrei de 9,8% din august, care a reflectat impactul creșterii TVA și a accizelor.
Potrivit raportului pe inflație prezentat de BNR săptămâna trecută, prețurile la energie electrică, creșterile de impozite și așteptările privind inflația sunt factori cheie, efectul combinat al creșterilor TVA, al accizelor și al energiei electrice reprezentând aproape jumătate (4,7 puncte procentuale) din proiecția pentru decembrie 2025.
Odată ce acești factori vor ieși din baza statistică la jumătatea anului 2026, se preconizează că inflația va scădea spre 3,0% până la sfârșitul anului. Estimările NBR mai ridicate, deși încă mai mici decât proiecția analiștilor.
Economiștii sunt mai puțin optimiști în scăderea inflației anul viitor decât este BNR
”Menținem previziunile privind inflația la sfârșitul anului la 9,6% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026”, spăun economiștii Erste Bank.
Având în vedere că efectele TVA și ale accizelor au fost deja integrate în prețuri, datele privind IPC din octombrie nu au înregistrat abateri semnificative față de așteptări. Prețurile alimentelor au crescut cu 7,6% pe an – cea mai lentă creștere dintre principalele componente –, în timp ce bunurile și serviciile nealimentare au înregistrat creșteri de două cifre, ambele în intervalul 10,5%-11,0%.
Inflația serviciilor, deși ușor mai mică decât creșterea din luna precedentă, rămâne ridicată, categorii precum ospitalitatea înregistrând în continuare unele dintre cele mai rapide creșteri de prețuri. Această reziliență continuă a componentelor de bază sugerează că diferența dintre inflația de bază și inflația globală s-ar putea reduce în lunile următoare.
Perspective – nicio modificare a previziunilor pentru Erste Bank
Nu vedem niciun motiv pentru a revizui previziunile noastre privind inflația în urma datelor din octombrie. Pe termen scurt, inflația ar trebui să rămână ridicată, situându-se în mare parte peste 9% până la jumătatea anului 2026. Efectele de bază vor deveni decisiv favorabile abia din iulie 2026, când impactul majorărilor de impozite de la jumătatea anului 2025 va dispărea din comparațiile anuale.
Aceste efecte de bază puternice ar trebui să accelereze dezinflația, ducând rata inflației către 4,0% – 4,5% până la sfârșitul verii 2026. Scenariul nostru de referință rămâne 9,6% la sfârșitul anului 2025 și 4,5% la sfârșitul anului 2026.
Pentru 2026, deși există riscuri ușoare de scădere (inflația se va situa sub 4,5% dacă vor domina forțele dezinflaționiste, principalul risc fiind creșterea slabă a PIB-ului), două incertitudini rămân semnificative pentru profilul inflației.
În primul rând, plafonul impus de guvern pentru prețurile gazelor naturale va expira la sfârșitul lunii martie 2026, ceea ce ar putea declanșa o creștere punctuală a prețurilor gazelor. În al doilea rând, plafonul temporar pentru majorările de preț la produsele alimentare de bază va fi în cele din urmă eliminat.
Niciunul dintre acești factori nu pare excesiv de îngrijorător în acest moment, dar ambii rămân în atenția noastră, în special plafonul prețului gazelor, întrucât o iarnă grea ar putea determina creșterea prețurilor la energie până în primăvara viitoare.
Dinamica salariilor contribuie la dezinflație
Un factor crucial este faptul că dinamica cererii interne va contribui probabil la consolidarea tendinței de dezinflație. Cele mai recente date privind salariile au confirmat încetinirea creșterii salariale – salariile nete medii au crescut cu doar 4,1% în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce, după luarea în calcul a inflației, înseamnă o scădere considerabilă a veniturilor reale.
Având în vedere erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor, presupunem că consumul privat va deveni o forță dezinflaționistă în trimestrele următoare. Deși poate dura ceva timp până când cererea slabă se va traduce pe deplin în presiuni mai mici asupra prețurilor de bază, direcția este clară: cheltuielile de consum nu mai sunt motorul inflației, așa cum erau odinioară, iar acest lucru ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație.
Inflația se stabilizează pe termen scurt – opinii ING Bank
IPC din octombrie s-a situat la 9,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în scădere față de 9,9% în luna precedentă. Acest nivel este ușor sub estimarea de 9,9% față de aceeași perioadă a anului trecut și în linie cu media consensului Bloomberg.
”Eroarea de prognoză din partea noastră a provenit în principal din componenta gazelor naturale, care a crescut mai puțin decât anticipam. Inflația de bază a rămas constantă la 8,1% în octombrie, conform previziunilor. Observăm o încetinire marginală în ultimele două luni ale anului și estimăm că rata anuală a inflației va încheia anul 2025 la 9,7%”, spune ING Bank prin vocea economistului său șef, Valentin Tătaru.
Pentru 2026, banca menține prognoza la 3,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, așteptându-ne la o decelerare bruscă în august, pe măsură ce efectele recentelor șocuri din partea ofertei vor dispărea din baza statistică.
La sfârșitul lunii martie a anului viitor, plafonul prețurilor la gazele naturale și plafonul majorărilor de preț pentru unele produse alimentare de bază vor expira. Aceste două evenimente sunt, în opinia noastră, principalele surse de incertitudine și ar putea genera un risc de creștere a previziunilor noastre pentru sfârșitul anului.
”Previziunea noastră actuală este de reducere a ratei în prima jumătate a anului 2026, la reuniunea în care va fi publicat raportul privind inflația. Banca centrală va aștepta probabil să vadă efectele eliminării plafoanelor rămase pentru prețurile gazelor naturale și marjele de profit pentru produsele alimentare de bază înainte de a lua o decizie. În acest caz, prima reducere va avea loc probabil la reuniunea din mai. Preconizăm o relaxare de 125 de puncte de bază, începând din mai, până la 5,25% la sfârșitul anului 2026.
Dobânzile depind puternic de evoluția inflației
Comportamentul inflației rămâne cel mai important factor pentru ca acest lucru să se materializeze. Din punct de vedere fiscal, este probabil să se favorizeze reducerile de rate mai devreme în cursul anului. Dacă gradul de încredere în revenirea inflației în intervalul țintă este suficient de ridicat, am putea asista la prima reducere a ratei încă din februarie”, spune ING Bank.
Inflația CORE2 ajustată (inflația globală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul, alcoolul și energia electrică), care este urmărită îndeaproape de BNR, a rămas constantă în octombrie, la 8,1% pe an. Inflația alimentară de bază a accelerat la 8,3% pe an în octombrie, de la 8,1% pe an anterior, iar inflația non-alimentară de bază a încetinit la 4,9% pe an, de la 5,4% pe an. Inflația serviciilor de bază a accelerat la 10,0% pe an, de la 9,9% pe an în luna precedentă. Previziunile noastre indică o inflație CORE2 de 8,0% pe an la sfârșitul anului 2025.
În termeni lunari, prețurile de consum au crescut cu 0,50% în octombrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 0,48% față de luna precedentă, în principal datorită creșterii prețurilor la carne și produse lactate. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,41% față de luna precedentă, în principal datorită componentei energetice, iar prețurile serviciilor au crescut cu 0,74% față de luna precedentă, cu un profil generalizat.
