România suportă cele mai mari costuri cu dobânzile la împrumuturile contractate de stat din regiune, iar această situație contribuie la creșterea dobânzilor pe toată linia, până la ratele bancare plătite de companii și de persoanele fizice. Cum am ajuns aici?
Ionel Dancă, analist și consultant, fost ministru, încearcă să formuleze un răspuns la această întrebarea fundamentală, într-un material pentru Studii Financiare pe care îl redăm mai jos.
Instabilitatea politică crește costul datoriei publice, este un adevăr economic general valabil. Dar, mai grav este atunci când avem același efect în perioade de stabilitate politică. Însă, eliminând cauzele structurale ale datoriei publice și contextul economic internațional, se poate estima costul real al instabilității politice asupra datoriei publice, prin dinamica dobânzilor la care se împrumută statul în situații de criză politică.
Economiștii băncilor internaționale au publicat deja propriile estimări cu privire la efectele economice ale instabilității politice actuale din România. Experții Erste Bank, de exemplu, fac o comparație între costul obligațiunilor României și ale Ungariei care înregistrează evoluții diferite din aceleași motive politice. Dacă în Ungaria nivelul dobânzilor pentru împrumuturile statului beneficiază de o ”primă de risc”, datorată victoriei electorale a opoziției, în România costurile sunt în creștere din cauza instabilității politice generate de problemele din coaliția de guvernare.
Astfel, ultimul raport săptămânal Erste Bank remarcă o evoluție cheie pe piața obligațiunilor din cele două țări. Pe de o parte, se preconizează că noul prim-ministru ales din Ungaria va forma guvernul la începutul lunii mai iar reafirmarea angajamentului Ungariei față de UE și NATO reprezintă politici economice favorabile pentru piețele financiare, menite să asigure reluarea fluxurilor de fonduri europene. De asemenea, posibilitatea adoptării monedei euro este văzută ca fiind pozitivă de către investitori. În consecință, randamentele au scăzut vizibil, cu aproximativ 50 de puncte de bază, constată economiștii Erste Bank. În același timp, “politica joacă un rol central și în România” în această perioadă, unde problemele din coaliția de guvernare s-ar putea dovedi costisitoare, se menționează în raportul săptămânal Erste Bank către investitorii din Europa Centrală și de Est.
Specialiștii Unicredit Bank constată aceeași evoluție privind costul împrumuturilor din Europa Centrală și de Este și remarcă faptul că România a ajuns din nou cea mai scumpă țară din regiune în ceea ce privește nivelul dobânzilor la care se împrumută.
Astfel, randamentele obligațiunilor românești au crescut în mare parte săptămâna trecută față de tendința descendentă observată în săptămâna anterioară, se precizează în raportul Unicredit Bank. Mai mult, această creștere contrastează cu tendința regională și a fost cauzată de tensiunile politice, în contextul retragerii sprijinului pentru premierul coaliției de guvernare.
Comparativ cu săptămâna precedentă (9 aprilie), randamentul pe 1 an a scăzut cu 2 puncte de bază, în timp ce cel pe 3 ani a crescut cu 5 puncte de bază, cel pe 5 ani cu 6 puncte de bază, iar cel pe 10 ani cu 22 puncte de bază. Astfel, randamentele obligațiunilor românești au redevenit cele mai scumpe costuri de finanțare din regiunea Europa Centrală și de Est după victoria electorala a opoziției din Ungaria, care i-a determinat pe investitori să reducă prima de risc pentru randamentele maghiare. Însă, riscurile de creștere a randamentelor românești persistă din cauza incertitudinilor atât interne, cât și externe, avertizează experții Unicredit Bank.
Constatarea economiștilor Unicredit vine în contrast cu semnalele mixte din economia României, remarcate în același raport. Deficitul de cont curent al României a atins 3,19 miliarde EUR în primele două luni ale anului 2026 (0,78% din PIB), ceea ce reprezintă o imbunătățire de la nivelul de 3,64 miliarde EUR înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția generală reflectă evoluții mixte la nivelul componentelor. Deficitul balanței comerciale cu bunuri s-a redus cu 932 milioane EUR, ajungând la 4,6 miliarde EUR, în timp ce excedentul serviciilor a scăzut cu 225 milioane EUR, atingând 2,175 miliarde EUR. Aceasta s-a datorat în principal soldului negativ mai mare al turismului, care a ajuns la -714 milioane EUR, față de -565 milioane EUR în ianuarie-februarie 2025. Contribuții pozitive au venit din serviciile de transport, unde excedentul a crescut la 1 miliard EUR, și din serviciile IT&C, al căror excedent s-a ridicat la 1,25 miliarde EUR, mai arată raportul Unicredit Bank.
Randamentul obligațiunilor de stat ale României pe 10 ani, denominate în monedă locală, a crescut marți pentru a cincea zi consecutiv, urcând cu 2 puncte de bază până la 7,21%, atingând astfel cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni, remarcă și analiștii Citigroup. Agenda fiscală rămâne critică pentru piețe, în special pentru datoria locală, pe fondul incertitudinii politice actuale, mai avertizează aceștia.
De asemenea, analistul local Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a declarat în cadrul unui eveniment de specialitate, la începutul acestei săptamâni, că România, deși are în prezent un rating de tip investment grade, se împrumută pe piețele internaționale la costuri comparabile cu cele ale unor state fără acest statut. El a avertizat că o eventuală pierdere a ratingului investment grade ar determina o parte dintre investitorii instituționali să își retragă capitalul din România.
