The Economist identifica de curând cheltuielile legate de atingerea obiectivelor climatice drept unul dintre pilonii care vor impulsiona investițiile la nivel mondial în perioada următoare.
Cifrele utilizate pentru fundamentarea afirmației sunt impresionante – 755 mld. USD au fost folosiți în 2021 doar pentru tranziția de la combustibilii fosili, jumătate din sumă finanțând energia regenerabilă, iar cheluielile cu vehicule electrice au crescut cu 77% într-un singur an.
Fondurile de investiții au contribuit întotdeauna la inovarea sectorului financiar, această tendință accentuându-se simultan cu creșterea ușurinței cu care investitorul de retail poate accesa alte alternative (de exemplu tranzacționarea directă e disponibilă oricui prin platforme și aplicații facil de utilizat). Nu puteau așadar să nu își reafirme rolul în dezvoltarea investițiilor sustenabile, care vor schimba piața financiară în următoarele decenii. Astfel, potrivit Mornigstar, activele fondurilor verzi au totalizat 2,7 trilioane USD în Q4.
European sustainable investment funds study 2021: Catalysts for a greener Europe, realizat de Morningstar la cererea Asociației Industriei Fondurilor din Luxemburg (ALFI) oferă o imagine detaliată asupra potențialului fondurilor sustenabile:
- activele lor au pondere de 11% din activele totale ale fondurilor domiciliate în Europa, crescând de peste două ori comparativ cu 2018;
- peste jumătate din subscrierile nete din 2020 s-au îndreptat către acest tip de fonduri;
- acțiunile rămân clasa de active cea mai importantă, cu peste 60% din valoarea portofoliilor, permițând astfel asset managerilor să se implice la nivelul companiilor pentru a susține implementarea factorilor ESG în activitatea lor.
De remarcat că fondurile de impact, a căror strategie urmărește obținerea de rezultate de mediu și sociale cuantificabile, dar și de randament, dețin deocamdată sub 1% din cota de piață. Situația este explicabilă prin numărul redus de investiții eligibile, constând mai ales din proiecte cu posibilități de exit mai scăzut, ceea ce le face mai puțin compatibile cu brandul UCITS. Fondurile Alternative de Investiții, sprijinite de modificările legislației europene emisă ulterior crizei financiare, pot deveni un canal viabil de concentrare a resurselor pentru proiecte de acest tip.
Războiul din Ucraina pare să fi pus în stand-by integrarea factorilor ESG în procesele investiționale. Vorbim însă de o chestiune care ține strict de percepția legată de conjunctura actuală și de unele decizii luate la nivel european, cum ar fi redeschiderea minelor de cărbune pentru a reduce dependența de petrolul și gazele rusești.
Independența energetică de Rusia reafirmă însă mai degrabă importanța strategică a dezvoltării surselor alternative de energie regenerabilă, așa cum o indică fără echivoc comunicările recente ale oficialilor Comisiei Europene: “Cu cât vom trece mai rapid la surse regenerabile de energie și la hidrogen și vom avea o eficiență energetică sporită, cu atât vom fi cu adevărat independenți și vom avea control asupra sistemului nostru energetic. În această săptămână, la Versailles, voi discuta ideile Comisiei cu liderii europeni și, împreună cu echipa mea, voi lua măsurile necesare pentru a le pune rapid în aplicare” (Ursula von der Leyen), respectiv „A sosit momentul să ne abordăm vulnerabilitățile și să devenim rapid mai independenți în alegerile noastre legate de energie. Să trecem cât mai repede la surse regenerabile de energie! Sursele regenerabile de energie sunt ieftine, curate și potențial nelimitate și, în loc să finanțeze industria combustibililor fosili în altă parte, creează locuri de muncă aici. Războiul pe care îl duce Putin în Ucraina demonstrează urgența accelerării tranziției noastre către o energie curată”
Frans Timmermans, vicepreședinte Comisia Europeană
Acestea nu vor rămâne simple declarații cu caracter politic, dovada fiind și percepția existentă la nivel internațional în rândul investitorilor. Astfel, potrivit datelor furnizate de Bloomberg în din martie, cele mai mari ETF-uri care investesc în energie curată au înregistrat în săptămâna anterioară intrări de 886 mil. USD, în timp ce săptămânile anterioare declanșării războiului indicau ieșiri de numerar la nivelul acestora. De asemenea, conform datelor Morningstar, fondurile sustenabile au avut în trimestrul trei al anului intări nete de 22,5 mld. USD, în timp ce celelalte fonduri au înregistrat ieșiti nete de capital, pe fondul instabilității geopolitice și economice.
Dobândirea independenței energetice subliniază o dată în plus necesitatea implementării Pactului verde european, iar legislația aferentă rămâne o prioritate pentru instituțiile europene și autoritățile naționale.
Dincolo de situația actuală, care sunt însă resorturile dezvoltării pieței fondurilor sustenabile? Vorbim de o creștere a gradului de conștientizare la nivelul societății a necesității dezvoltării durabile, sau de măsurile administrative?
Nu există un răspuns general valabil în opinia mea, dar cu certitudine germenii au apărut la nivelul publicului larg. Oricine are mai mult de 30 de ani își amintește, uneori cu nostalgie, că anotimpurile copilăriei arătau altfel decât cele de acum, iar dezastrele climatice, din ce în ce mai dese, sunt doar un preview al peisajului dintr-un viitor nu foarte îndepărtat. Doctrinele politice clasice se redefinesc și apar curente noi, toate abordând însă din ce în ce mai mult factorii sociali. Guvernanța a devenit deja un standard în rândul marilor companii listate.
Un Studiu al Schroders din 2017 indică faptul că pentru 78% dintre respondenți investițiile sustenabile au devenit mai importante (în măsuri diferite) comparativ cu deciziile luate în urmă cu 5 ani. Ca adresabilitate, alte studii indică un interes pentru investițiile ESG pentru peste 50% dintre mileniali și membrii generației x si peste 40% în rândul baby boomers.
Legislația, un catalizator pentru ESG
Modificările legislative sunt cu certitudine un catalizator pentru dezvoltarea exponențială a piețelor pe care fondurile ESG au deja o tradiție, dar și pentru lansarea și creșterea segmentului pe piețe ca aceea a României, unde investițiile în ansamblul lor au încă nevoie de acțiuni de popularizare.
Uniunea Europeană și-a asumat prin Pactul verde european un obiectiv extrem de ambițios – ajungerea, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Succesul său depinde de alocări financiare substanțiale, modificări legislative bine studiate și structurate, dar și de respectarea unor principii similare în celelalte mari zone economice ale lumii. Studiile referitoare la modificările necesare ale proceselor economice ajung deseori la costuri sau nevoi de resurse care ar putea afecta pe termen scurt competitivitatea dacă nu există un level playing field.
Finanțele verzi fac însă obiectul unuia dintre cele mai bine articulate pachete legislative care au existat la nivel european, conducând în sectorul financiar la o transparență ridicată și la accelerarea orientării resurselor către produsele investiționale ESG (a se vedea principiile enunțate de Comisia Europeană în Planul de acțiune: finanțarea creșterii durabile din 2018).
Pentru produsele de investiții SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) își propune să minimizeze riscul de greenwashing (ce evoluție de la un fenomen de tipul window dressing care ne preocupa acum ceva vreme). Vom regăsi fonduri care promovează caracteristici de mediu sau sociale (o variantă mai light, permisă de articolul 8), sau fonduri care au ca obiectiv investițiile durabile (reglementate la articolul 9 și supuse indicatorilor stricți din Taxonomie).
Legislația europeană a condus deja la reclasificări stricte și modificări ale activelor totale care afectează comparabilitatea seriilor de date statistice. În același timp, legislațiile și practicile naționale diferite creează deocamdată dificultăți de aplicare și uniformizare între statele membre, mai ales pe partea de threshold al activelor care nu se supun atât de strict regulilor.
În România finanțele verzi se află încă în faza de pionierat, care va fi însă accelerată de modificările legislative și de fondurile europene alocate proiectelor sustenabile. Economia verde a devenit una dintre prioritățile Guvernului, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a identificat o serie de măsuri pentru sprijinirea finanțării verzi, autoritățile de reglementare a pieței financiare includ criteriile ESG în mecanismele proprii de supraveghere și întreprind acțiunile necesare creșterii conștientizării importanței administrării riscurilor legate de durabilitate la nivelul entităților supravegheate.
Bursa de Valori publică parametrii ESG ai companiilor listate, un bun început pentru transparență și lărgirea orizontului investițional destinat celor care urmăresc sustenabilitatea, împreună cu raportarea informațiilor nefinanciare ale companiilor listate.
Cu doar un OPCVM local autorizat în baza art. 8 din SFDR ne aflăm abia la început de drum, dar cred că alinierea la starea de fapt de pe piețele dezvoltate, în care sustenabilitatea are un rol esențial ca factor decizional al investitorilor, va fi rapidă.
Eforturile de a rezolva carențele privind disponibilitatea, calitatea și comparabilitatea datelor continuă. European Single Access Point (ESAP) va oferi un punct unic de acces, facilitând comparabilitatea acestora la nivelul UE. Ratingurile ESG, determinate prin metodologii în care factorii analizați au ponderi diferite de la un furnizor la altul vor face obiectul unei prime analize a ESMA. Mai mult, s-au declanșat discuții la nivel internațional privind integrarea factorilor ESG în ratingurile suverane.
Există toate premisele ca binomului clasic al investițiilor – risc vs. randament să i se alăture un nou factor – impactul ESG, contribuind la modificarea modului în care sunt definite procesele de administrare a portofoliului.
Convențiile internaționale, legislațiile naționale și interesul în creștere al investitorilor conduc la o singură concluzie – analiza sustenabilității va modifica structural lumea finanțelor, urmând ca într-un viitor previzibil să devină o adevărată normă și a universului fondurilor.
