Aproape jumătate (46%) dintre investitorii individuali la nivel mondial nu se gândesc la ESG, în timp ce 22% au declarat că se gândesc întotdeauna. Dintre cei care ignoră ESG, o proporție semnificativă (14%) afirmă că obișnuiau să ia ESG în considerare.
Principalele motive pentru care se renunță la ESG sunt confuzia cu privire la înțelesul termenului (25%) și performanța scăzută (29%). Investitorii mai tineri acordă prioritate factorilor sociali, în timp ce investitorii mai în vârstă se preocupă mai mult de mediu. 30% dintre investitorii români spun că se uită la ESG doar atunci când investițiile au performanțe bune.
Investitorii individuali din întreaga lume sunt mult mai predispuși să ignore factorii ESG (factorii de mediu, sociali și de guvernanță) decât să îi ia în considerare înainte de a investi, potrivit datelor din cel mai recent studiu Retail Investor Beat (RIB) al platformei de tranzacționare și investiții eToro.
În studiul realizat pe 10.000 de investitori individuali din 12 țări, doar 22% au declarat că iau întotdeauna în considerare ESG înainte de a investi. Mai mult de dublul acestui număr (46%) a afirmat contrariul, o proporție semnificativă (14%) întorcând spatele ESG după ce anterior îi acordase prioritate. Alți 22% au declarat că se gândesc la ESG doar atunci când investițiile lor au performanțe bune.
Investitorii români nu sunt foarte diferiți, 28% luând în considerare ESG înainte de a investi într-un activ. Însă 19% nu mai fac acest lucru, în timp ce 30% au declarat că iau în considerare ESG doar atunci când investițiile au performanțe bune.
Credibilitatea investițiilor ESG a fost afectată în ultimii ani, pe fondul acuzațiilor de greenwashing și de etichetare greșită a fondurilor ESG. Conform celui mai recent studiu Retail Investor Beat, acest lucru a afectat mentalitatea multor investitori individuali. Cei care nu iau în considerare ESG atunci când investesc au fost întrebați de ce, iar cel de-al al doilea și al treilea cel mai frecvent răspuns au fost că termenul de ESG este confuz (25%) și că a existat prea mult greenwashing (24%).
Pentru investitorii români individuali, principalul motiv pentru care nu iau în considerare ESG a fost faptul că este derutant (32%) , în timp ce greenwashing-ul este pe locul al treilea, cu 17%. Investitorii români par să se concentreze mai mult pe soliditatea randamentelor (30%) sau pe faptul că firmele de petrol și gaze au avut performanțe bune în ultimii ani (20%).
Cercetarea a arătat, de asemenea, că performanța activelor etichetate ESG a fost o problemă, cel mai mare fond ESG din lume rămânând în urma S&P 500 în ultimul an. Această sub-performanță nu a fost ignorată de investitorii individuali – cel mai frecvent motiv pentru ignorarea ESG a fost acela că investitorii s-au concentrat mai mult pe randamente.
„Apetitul investitorilor pentru investițiile ESG a scăzut vertiginos din zilele bune ale anului 2021. Investițiile în întregul sector al fondurilor sustenabile au scăzut de la peste 100 de miliarde de dolari pe trimestru la pragul de echilibru, în timp ce numărul lansărilor de noi fonduri s-a redus de la peste 300 pe trimestru atunci la sub 100 acum. Subperformanța a fost un factor cheie în acest caz, fondul Parnassus Core Equity, cu active de 29 de miliarde de dolari, cel mai mare din lumea ESG, fiind în urma S&P 500 cu 5% în ultimul an și cu 2% în ultimii trei ani. Declinul investițiilor legate de vehiculele electrice și de sursele regenerabile de energie a fost mai rău, cu Tesla, capul de afiș al sectorului vehiculelor electrice, și iShares Global Clean Energy ETF (ICLN), liderul surselor regenerabile de energie, ambele cu mai mult de o înjumătățire a prețului de la vârfurile lor din 2021” spune analistul eToro Sam North.
Potrivit datelor, investitorii individuali mai în vârstă sunt cel mai puțin predispuși să ia în considerare ESG, doar 18% din cea mai în vârstă categorie din studiu (55+ ani) luând întotdeauna în considerare ESG în deciziile de investiții, față de 52% care nu o fac. În rândul investitorilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, 23% iau întotdeauna în considerare factorii ESG, iar 40% nu o fac, mai mult de jumătate din acest ultimă categorie (21%) întorcând spatele acestui aspect.
În cadrul studiului, investitorii care iau în considerare ESG au fost întrebați care este litera pe care o consideră cea mai importantă – E, S sau G. Factorii de mediu au ieșit pe primul loc, 32% dintre aceștia acordând prioritate literei „E”. Aceștia au fost urmați de factorii sociali (23%) și apoi cei de guvernanță (19%), în timp ce 25% au afirmat că toți sunt la fel de importanți. A existat, de asemenea, o disparitate semnificativă între generații, „S” fiind cel mai important factor (33%) pentru persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, în timp ce pentru toate celelalte grupe de vârstă a fost „E”.
„În timp ce instituțiile ar putea crede că aspectele legate de guvernanță se află în fruntea listei de priorități pentru acționarii lor, considerațiile legate de mediu tind să prevaleze în fața oricărui alt aspect pentru majoritatea investitorilor individuali preocupați de ESG. Excepția de la regulă este reprezentată de Generația Z și de investitorii mai tineri din generația millenials, pentru care aspectele sociale sunt cele mai importante – poate că nu este surprinzător, având în vedere atenția acordată în prezent companiilor și poziției pe care acestea o adoptă cu privire la aspectele sociale și geopolitice” adaugă analistul.
Pentru investitorii individuali români, mediul este doar al treilea (17%) dintre criteriile pe care le folosesc atunci când iau în considerare o investiție, principalul criteriul fiind factorii de guvernanță (31%) urmat de cei sociali (25%). Pentru 27%, toate sunt importante în mod egal. Factorii E nu sunt printre cei mai importanți în toate grupele de vârstă. Cu toate acestea, pentru investitorii tineri (18-34 de ani), factorii sociali sunt cei mai importanți, în timp ce pentru generația de vârstă mijlocie (45-54 de ani), mediul este pe locul doi după guvernanță.
