Ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) previzionează o perioadă plină de turbulențe în zona piețelor financiare nebancare, cum sunt asigurările, pensiile private și piața de capital.
Analistul și consultantul Ionel Dancă, interpretează punct cu punct raportul FMI, trăgânds și unele concluzii. Redăm, în continuare, analiza lui Ionel Dancă.
Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și o reevaluare a asteptărilor privind productivitatea generată de Inteligența Artificială (AI) precum și dezvoltarea instrumentelor alternative de creditare privată, concomitent cu creșterea fluxurilor transfrontaliere a valutelor digitale ar putea genera turbulențe majore pe piețele financiare non-bancare internaționle prin vânzări masive de active și o scădere accentuată a acțiunilor pe piețele de capital, avertizează ultimul raport de primăvară al Fondului Monetar Internațional.
Raportul FMI constată că pe măsură ce investitorii își recalibrează expunerile în contextul incertitudinii globale, piețele emergente devin vulnerabile la ieșiri de capital și la presiuni asupra monedelor naționale. În acest sens, experții FMI fac o analiză în detaliu a riscurilor pe care le prezintă investitorii financiari non-bancari (NFBI) de transmisie a unei crize financiar globale asupra piețelor emergente, de la modelul conceptual de bază până la evoluția celor mai recente fluxuri financiare.
Deși teoria economică generală consideră piețele emergente beneficiare ale fluxurilor de capital generate de investitorii financiari non-bancari, ultimul raport FMI accentuează riscurile asociate acestor fluxuri financiare și recomandă consolidarea supravegherii financiare non-bancare de către instituțiile de reglementare și control.
Pe de o parte, fluxurile transfrontaliere de portofoliu către piețele emergente, impulsionate în mare măsură de investitorii nebancari, au crescut brusc de la criza financiară globală precedentă, constată experții FMI. Cu toate acestea, deși aceste fluxuri aduc beneficii importante pentru economiile emergente, ele pot, de asemenea, să sporească sensibilitatea acestor economii la schimbările globale de risc iar o astfel de sensibilitate depinde în mod critic de structura investitorilor.
Fondurile de hedging și fondurile de investiții reacționează mai puternic la schimbările de risc global decât alte entități nebancare, iar în cadrul fondurilor de investiții, fondurile mutuale și fondurile tranzacționate la bursă (ETF-urile) sunt, în general, cele mai sensibile la variațiile de risc. Prin urmare, structura pieței de investitori nebancari ar trebui să fie un aspect important în elaborarea politicilor și în monitorizarea stabilității financiare, recomandă FMI.
Pe de altă parte, politicile economice solide pot atenua impactul șocurilor financiare globale. Investitorii nebancari reacționează mai puțin la o creștere a riscului global în țările cu instituții mai puternice, rezerve bugetare consistente și riscuri fiscale mai scăzute. Prin urmare, în fața unor șocuri financiare globale și a volatilității fluxurilor de capital, țările ar trebui să se angajeze într-un management proactiv al riscurilor prin instrumente macroeconomice și macroprudențiale, consideră experții Fondului Monetar Internațional.
Iar pentru a reduce vulnerabilitatea la fluxurile transfrontaliere de portofoliu volatile, piețele emergente ar trebui să continue să dezvolte piețele interne de obligațiuni în monedă locală și să extindă baza internă de investitori, mai arată raportul FMI. Piețele de obligațiuni naționale mai dezvoltate pot oferi o sursă alternativă stabilă de finanțare atunci când condițiile de finanțare externă devin mai stricte. De asemenea, o bază de investitori mai diversificată — incluzând investitori instituționali pe termen lung, precum fondurile de pensii, asigurătorii și fondurile mutuale locale — poate ajuta la atenuarea șocurilor financiare globale.
Citește și: Cât de bine mai trăiesc românii în criză? Surpriză în clasamentul bunăstării-Top mondial
De asemenea, FMI recomandă întărirea cooperării internaționale pentru limitarea propagării și amplificării șocurilor financiare globale. Unele lacune din jurisdicțiile naționale unde are domiciliul investitorul pot transmite vulnerabilități peste granițe. De aceea, o acțiune coordonată care să atenueze vulnerabilitățile sectorului financiar non-bancar, cum ar fi implementarea instrumentelor de gestionare a lichidității pentru fondurile mutuale poate să joace un rol important în limitarea transmiterii șocurilor și în reducerea riscului de instabilitate financiară globală, atrag atenția experții FMI.
De exemplu, cele mai multe informații privind deținerile de active ale investitorilor financiari nebancari sunt colectate în țările sursă, în principal economii avansate, ceea ce limitează capacitatea supraveghetorilor din piețele emergente de a evalua expunerile diferitelor tipuri de investitori nebancari. Lipsa datelor privind vulnerabilitățile investitori nebancari și expunerea acestora la instrumente derivate, limitează și mai mult evaluarea riscurilor. Îmbunătățirea raportărilor și a schimbului internațional de date ar ajuta țările gazdă să monitorizeze riscul sistemic, iar țările de origine să evalueze mai eficient potențialele efecte de propagare transfrontalieră.
Mai mult, expunerea tot mai mare a instituțiilor financiare nebancare (NBFI) globale la activele cripto, precum și fluxurile transfrontaliere de monede digitale precum și dezvoltarea rapidă a pieței de credit privat, ca o alternativă la creditele tradiționale, care a ajuns la 1,5 trilioane de dolari SUA în 2024, impun o supraveghere sporită și o reglementare a măsurilor de intervenție.
În concluzie, în fața unor șocuri financiare globale anticipate, piețele emergente trebuie să se pregătească pentru turbulențe majore generate de sensibilitatea sporită a investitorilor financiari nebancari la riscul global și să-și pună ”centurile de siguranță” printr-un management proactiv al riscurilor prin instrumente macroeconomice și macroprudențiale și prin măsuri sporite de reglementare și supraveghere financiară.
