Comitetul european pentru riscuri sistemice (ESRB), entitatea chemată să măsoare riscurile la care este expus mai ales sistemul financiar european și să ia decizii pentru a evita sau a diminua aceste riscuri, aprecia, la finalul anului trecut, că urmează o perioadă mai tensionată din perspectiva amenințărilor la care sunt expuse piețele financiare.
Reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară (ASF este membru în ESRB și participă din această calitate la elaborarea documentelor de lucru) relatează că, în opinia ESRB, inflația prelungită și creșterea economică redusă întinsă pe mai mulți ani vor afecta, probabil, bugetele familiilor și bilanțurile companiilor.
” La reuniunea sa din 1 decembrie 2022, Consiliul General (GB) al Comitetului european pentru riscuri sistemice (ESRB) a remarcat că riscurile pentru stabilitatea financiară din Uniune au crescut în ultimele luni. Aceasta s-a reflectat în inflație constantă ridicată, o înăsprire a condițiilor financiare și o deteriorare perceptibilă a perspectivelor economice. În timp ce creșterea PIB-ului în UE în trimestrul al treilea s-a dovedit mai mare decât se aștepta, perioada prelungită de creștere economică scăzută și inflația ridicată, determinată parțial de creșterea prețurilor la energie, ar putea genera o înrăutățire a bilanțului societăților nefinanciare precum și a populației, precum și o creștere a numărului de insolvențe.”, notează reprezentanții ASF la ESRB.
Redăm, mai jos, cele mai importante concluzii trase la reuniunea amintită:
Deși scăderea semnificativă a prețurilor activelor în cursul anului 2022 a fost în mare măsură ordonată, riscurile pentru stabilitatea financiară care decurg dintr-o posibilă corecție bruscă a prețului activelor rămân ridicate. Astfel de corecții ar putea fi declanșate de o deteriorare suplimentară a perspectivelor macroeconomice, de incertitudinea cu privire la traiectoria politicilor monetare pe fondul inflației crescute prelungite sau de o escaladare a tensiunilor geopolitice. Corecțiile prețurilor activelor ar putea fi amplificate de volatilitatea ridicată și lichiditatea scăzută a pieței, semne care au putut fi observate în ultimele luni la diferite instrumente cu venit fix. Volatilitatea crescută a pieței în combinație cu lichiditatea scăzută ar putea agrava riscul ajustărilor dezordonate, în special atunci când fondurile de investiții cu efect de levier ridicat, cu probleme de lichiditate, urmau să fie forțate să vândă active cu un preaviz scurt pentru a răspunde cererilor de răscumpărare sau apelurilor în marjă.
Consiliul General a discutat, de asemenea, despre calitatea activelor și perspectivele de profitabilitate în sectorul bancar din UE. Acesta a remarcat că sistemul bancar al UE pare mai puternic în ceea ce privește pozițiile sale de capital și lichiditate decât în trecut. Cu toate acestea, în perspectivă, se preconizează că mai mulți factori vor afecta calitatea activelor și perspectivele de profitabilitate pentru bănci: (i) deteriorarea perspectivelor macroeconomice și condițiile de finanțare mai stricte pentru debitori, (ii) creșterea costurilor de finanțare în special pentru bănci, cu evaluări mai scăzute și deficit în Cerința minimă pentru fonduri proprii și pasive eligibile (MREL); (iii) scăderea prospectivă a cererii de credit pentru volumul de creditare și creșterea potențială a cheltuielilor de operare. În acest context, Consiliul General a considerat că este esențial ca băncile să reflecte deteriorarea severă a mediului de risc în gestionarea riscurilor și planificarea capitalului, inclusiv prin reflectarea pe deplin și actualizarea periodică a scenariilor adverse pentru evaluarea riscurilor de credit, lichiditate și piață.
În discuțiile privind vulnerabilitățile de pe piețele imobiliare comerciale (CRE), Consiliul General a subliniat impactul înăspririi condițiilor de finanțare și al incertitudinii economice sporite asupra profitabilității acestui sector. O corecție a piețelor CRE pe fondul unei inversări a redresării post-pandemie în acest sector ar putea induce pierderi ale investitorilor, ar putea crește riscul de credit al creditorilor bancari și nebancari și ar implica o scădere a valorilor garanțiilor. Membrii au subliniat că vulnerabilitățile din acest sector au fost agravate de schimbările structurale, inclusiv de impactul politicilor legate de climă și de tranziția către comerțul electronic.
Consiliul General a remarcat că mediul de amenințări cibernetice intensificate necesită o creștere treptată a rezilienței cibernetice la nivelul întregului sistem în Europa. Viitorul Digital Operational Resilience Act (DORA), pentru care Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere a început deja să se pregătească, va îmbunătăți reziliența cibernetică la nivelul entităților individuale.
