La aproximativ șase luni de la implementarea Legii nr. 145/2025, efectele măsurilor privind reducerea veniturilor și reorganizarea autorităților de reglementare încep să se reflecte în dinamica internă a instituțiilor vizate, inclusiv la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
În această perioadă, la nivelul ASF au avut loc ajustări în structura de personal, generate atât de procese de reorganizare internă, cât și de plecări individuale din instituție. Aceste evoluții au fost corelate cu modificările de natură salarială și cu presiunea concurențială din piața muncii pentru expertiză în domeniul financiar non-bancar. În mod particular, unele dintre plecări au vizat profiluri cu experiență tehnică relevantă, într-un context în care instituția operează cu un volum crescut de responsabilități și cerințe de specializare.
Această evoluție are loc simultan cu extinderea cadrului de reglementare european aplicabil ASF, prin implementarea unor acte normative precum MICA, referitor la piețele criptoactivelor, și DORA, privind reziliența operațională digitală. Aceste reglementări presupun o creștere a complexității tehnice și a necesarului de resurse specializate, inclusiv în zona de supraveghere digitală și evaluare a riscurilor operaționale.
În acest context, relația dintre nivelul de resurse umane disponibile și volumul de atribuții devine un element relevant în evaluarea capacității operaționale a instituției, mai ales în condițiile în care recrutarea și retenția de specialiști în domenii tehnice se realizează într-o piață competitivă, care oferă, în unele cazuri, niveluri de remunerare superioare.
Piețele supravegheate de ASF au continuat, în același interval, să evolueze într-un cadru de stabilitate relativă. Sectorul financiar non-bancar, care include asigurările, pensiile private și piața de capital, rămâne bine capitalizat și are o contribuție semnificativă la economia națională, estimată la aproximativ 15% din PIB. În acest context, continuitatea și capacitatea de supraveghere rămân factori esențiali pentru menținerea stabilității și a încrederii în piață.
În acest cadru, devine relevant și faptul că la nivel european au fost solicitate recent clarificări autorităților române privind modul în care au fost fundamentate măsurile de reducere aplicate prin Legea nr. 145/2025. Solicitarea vizează, între altele, existența unui studiu de impact anterior adoptării actului normativ și modul în care aceste măsuri influențează independența operațională a autorităților de reglementare.
Cel mai probabil, autoritățile române urmează să transmită un răspuns în termenul stabilit. Dialogul se înscrie în mecanismele obișnuite de monitorizare la nivel european privind funcționarea și independența instituțiilor de supraveghere din statele membre.
