Firmele românești continuă să se bazeze în cea mai mare măsură pe finanțarea internă, arată ultimul raport de țară pentru România al Comisiei Europene, publicat la încputul acestei luni. Conform unui sondaj BEI privind investițiile din 2025, citat în acest raport, fondurile interne au reprezentat 71% din finanțarea investițiilor în România, peste media UE de 66%, în timp ce finanțarea externă a reprezentat 24%.
În continuare, un material realizat de consultantul și analistul financiar Ionel Dancă
Accesul la finanțare în România rămâne, deci, o constrângere pentru firme, în special pentru IMM-uri, firmele inovatoare și companiile cu creștere rapidă, constată experții Comisiei Europene. Este cunoscut faptul că deși IMM-urile reprezintă majoritatea firmelor din România, companiile mari generează o pondere mult mai mare din valoarea adăugată. Iar această distribuție a valorii adăugate influențează direct atât nevoile de finanțare, cât și capacitatea de finanțare din piață. Avem de-a face aici, așadar, cu o problemă structurală a economiei românești care nu prezintă progrese semnificative de la un an la altul în raportul de țară al Comisiei Europene.
Împrumuturile contractate de corporațiile nefinanciare au reprezentat doar 37% din PIB în 2024, cu mult sub media UE, în timp ce creditul comercial și avansurile au deținut o pondere mare în totalul pasivelor, mai arată raportul Comisiei. Acest lucru se datorează, cel mai probabil, capitalizării slabe a multor firme, ceea ce le limitează accesul la finanțare externă.
Aproximativ o treime dintre companiile românești au capitaluri proprii sub pragul reglementat de lege, ceea ce le reduce eligibilitatea pentru finanțarea bancară, iar 10,2% dintre firme raportează că s-au confruntat cu constrângeri de finanțare în 2025, față de 6,1% în UE. Mai grav, companiile subcapitalizate generează o mare parte din plățile restante din economie, ceea ce înrăutățește disciplina de plată și consolidează dependența de creditul furnizor.
Faptul că sistemul bancar din România este bine capitalizat și lichid sugerează că principalele constrângeri privind finanțarea companiilor sunt cauzate mai degrabă de penetrarea financiară încă limitată a României, de capitalizarea slabă a firmelor și de costurile ridicate de împrumut, afirmă experții Comisiei Europene.
Alternativa piețelor de capital pentru finanțarea companiilor este încă sub potențial. Capitalizarea pieței de valori din România se situa la 12,4% din PIB la jumătatea anului 2025, mult sub media UE, în timp ce emisiunile de obligațiuni corporative rămân marginale, se precizează în raportul de țară al Comisiei Europene. Una dintre cauze este participarea redusă a populației la pieța de capital, ceea ce reflectă o disponibilitate financiară limitată, o educație financiară scăzută, stimulente reduse pentru investițiile pe termen lung ale investitorilor de retail, pentru conturile de economii și de investiții, precum și o preferință conservatoare pentru depozite bancare și bunuri imobiliare.
Raportul Comisiei Europene arată că la sfârșitul anului 2024, activele financiare ale gospodăriilor din România reprezentau 63% din PIB, față de 212% în UE, în timp ce aproape 42% din această avuție era deținută sub formă de numerar și depozite bancare. De asemenea, activele din pensii și asigurări sunt mici în comparație cu restul UE, iar fondurile de pensii private rămân investite preponderent în titluri de stat, ceea ce le limitează contribuția lor la investițiile pe termen lung în economia reală.
În final, Recomandările pecifice de țară (RST) insist pentru măsuri și politici de promovare a investițiilor private, precum operaționalizarea unei noi Bănci de Investiții și Dezvoltare, folosirea instrumentelor financiare finanțate în cadrul politicii de coeziune și PNRR, lărgirea bazei de investitori privați, o participare mai puternică a investitorilor instituționali și o educație financiară mai ridicată în rândul populației și al firmelor.