O alertă fără precedent a venit la sfârșitul săptămânii trecute de la instituția specializată în monitorizarea riscurilor financiare la nivel european. Specialiștii arată că invazia Rusiei în Ucraina ar putea crea o combinație periculoasă pentru economie între recesiune, scăderea prețurilor activelor și un stres asupra sistemului financiar.
De remarcat că este pentru prima dată când Comitetul European pentru Riscuri Sistemice (CERS) transmite un astfel de mesaj de avertizare. CERS este o instituție creată după criza din anii 2008-2010, scopul înființării comitetului fiind de a delega unei instituții specializate monitorizarea și semnalarea unor situații de risc pentru sistemul financiar european.
Autoritatea, condusă de Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a cerut instituțiilor pe care le coordonează, adică băncilor centrale din 30 de țări, să constituie rezerve de capital mai mari și să crească provizioanele, astfel încât viitoarele eventuale pierderi să poată fi acoperite.
Raportul constată ceea ce se întâmplă în economia europeană și anume o creștere a prețului energiei, o explozie a inflației și reacția băncilor centrale care au fost obligate de context să crească dobânzile. O creștere care a contribuit la scăderea piețelor bursiere, la creșterea randamentelor obligațiunilor suverane și la îngrijorări cu privire la rambursarea creditelor bancare.
Comitetul European pentru Riscuri Sistemice a identificat o serie de surse de risc pentru evoluția viitoare. Documentul transmite un semnal față de piața imobiliară. Se menționează că o creștere a dobânzilor la creditele aflate în derulare și o scădere a puterii de cumpărare va crește riscul de nerambursare a împrumuturilor ipotecare. De asemenea, alte surse de îngrijorare sunt reprezentate de piața chiriilor, de atacurile cibernetice asupra instituțiilor și de creșterea costurilor datoriilor suverane.
Recomandări care… trebuie respectate
Sistemul bancar european a depășit fără probleme perioada pandemiei. Dar, situația a fost specială, în sensul că guvernele și băncile centrale, fiecare cu mijloacele specifice, au acordat sprijin companiilor și gospodăriilor populației.
Acum, însă, economia se află într-o altă fază, iar măsurile de sprijin împotriva creșterii prețurilor, chiar dacă se aplică în continuare, sunt însoțite de decizii macroeconomice de luptă cu creșterea inflației și cu expansiunea datoriilor suverane. La nivel micro, prețurile locuințelor cresc de ani de zile, ceea ce arată că tendința s-ar putea schimba, iar, la nivel european, datoriile suverane totale au crescut cu 10%, în ultimii doi ani și jumătate.
În esență, ceea ce spune Comitetul European nu este nimic special. Sunt evoluții dezbătute intens în ultimul an. Noutatea constă în faptul că avem de-a face cu primul avertisment dur pe care instituția îl face de la înființare, ceea ce arată, încă o dată, momentul complicat pe care îl traversează cu precădere economia europeană. Mesajul de alertă transmis de Banca Centrală Europeană are, în principiu, doar un rol consultativ, dar băncile centrale vor trebui să introducă măsuri în spiritul și litera cuprinse în avertizare. Este clar că Banca Centrală Europeană are la îndemână mijloacele și pârghiile prin care să „convingă” băncile centrale europene să aplice recomandările cuprinse în atenționarea de la sfârșitul săptămânii trecute.
Complicat este, însă, că măsurile băncilor centrale sunt pro-ciclice, în sensul că înăspresc politica monetară și pot duce la intrarea în recesiune. De fapt, alături de creșterea dobânzilor, creșterea rezervelor de capital și a provizioanelor fac și mai dificilă situația băncilor comerciale și a clienților. Dar, contextul pare a fi din nou fără ieșire, în sensul că fără măsuri mai dure o parte din problemele din mediul economic s-ar putea transfera în sistemul bancar. Iar, după cum se știe și după cum s-a văzut cu ocazia crizei din anul 2008, contaminarea băncilor cu evoluțiile negative din economie este ultimul lucru pe care ni l-am putea dori.
material publicat și pe RFI Romania
