Finanțarea sustenabilă (durabilă) face parte din strategia asumată la nivel european, menită să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și are un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor asumate din „Pactul ecologic european”, lansat de Comisia Europeană (CE) în decembrie 2019.
Agenda comprehensivă privind finanțarea sustenabilă dezvoltată de CE cuprinde și Planul de acțiune al UE privind finanțarea dezvoltării durabile, fiind adoptate o serie de acte legislative în acest context, precum: (i) Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile de durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (SFRD), care detaliază obligațiile de raportare ale furnizorilor și distribuitorilor de produse și servicii financiare către clienți; (ii) Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile (Regulamentul privind taxonomia).
Taxonomia reprezintă un sistem de identificare a activităților economice durabile din punct de vedere ecologic, precum și stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru șase obiective de mediu (atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor).
Ce este CSRD?
În contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, finanțarea sustenabilă are ca scop îmbunătățirea sectorului financiar pentru a susține dezvoltarea durabilă. În acest scop în procesului decizional privind investițiile de către entitățile din cadrul sectorului financiar vor fi luați în considerare factorii de mediu, sociali și de guvernanță (factori ESG), urmărindu-se astfel orientarea investițiilor pe termen mai lung în activități și proiecte economice durabile. Astfel, în contextul taxonomiei, CE a publicat în martie 2021 o propunere de Directivă privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), care înlocuiește actuala raportare nefinanciara (NFRD).
Cui i se aplică?
Conform documentelor publicate de Comisia Europeană legate de această nouă directivă, se estimează că aproximativ 50.000 de companii vor trebui să raporteze informații de sustenabilitate după intrarea în vigoare a acesteia, comparativ cu 11.600 de companii care sunt obligate în prezent prin NFRD. Acest lucru se datorează extinderii domeniului de aplicare, care va viza toate companiile mari și toate companiile listate pe piețele reglementate din UE (cu excepția microîntreprinderilor cotate).
Ce este nou?
În comparație cu cerințele de raportare a sustenabilității introduse inițial prin NFDR, principalele noutăți ale CSRD sunt:
- extinderea domeniului de aplicare a cerințelor de raportare, inclusiv la toate companiile mari și IMM-urile cotate la bursă (cu excepția microîntreprinderilor cotate la bursă);
- auditarea informațiilor privind sustenabilitatea;
- raportarea informațiilor mai detaliate privind sustenabilitatea entităților în conformitate cu un standard european de sustenabilitate;
- includerea informațiilor în rapoartele de management ale companiilor într-un format digital;
- includerea unor sancțiuni aplicabile la nivelul fiecărui stat membru UE pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în conformitate cu CSRD;
- sancțiuni eficiente, proporționale și descurajante.
CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea de sustenabilitate, precum și accesibilitatea îmbunătățită a informațiilor, prin solicitarea publicării acesteia într-o secțiune dedicată a rapoartelor de management al entităților.
Ce se modifică?
CSRD va modifica următoarele acte europene:
- Directiva 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari;
- Directiva Contabilă 2013/34/EU privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi;
- Directiva Transparență 2004/109/EC privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată;
- Directiva privind auditul 2006/43/CE;
- Regulamentul (UE) nr. 537/2014 privind cerințe specifice referitoare la auditul entităților de interes public.
Ce obligații de raportare aduce CSRD?
Entitățile care intră sub incidența CSRD vor trebui:
- să ia în considerare modul în care identifică și colectează informații legate de sustenabilitate;
- să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG);
- să elaboreze politici de sustenabilitate;
- să stabilească ținte și KPI-uri cu posibilitatea de a-și reevalua relevanța informațiilor;
- să rămână la curent cu comunicările emise de către EFRAG (Grupul consultativ european de raportare financiară) în timpul procesului de stabilire a standardelor pentru a obține vizibilitatea timpurie a modului în care este probabil să arate standardele.
Calendar
Comisia Europeană intenționează să adopte textul final al CSRD la sfârșitul anului 2022, iar ulterior statele membre vor avea la dispoziție 18 luni pentru a transpune directiva în legislația națională (primele entităţi care vor trebui să se conformeze cu prevederile CSRD sunt cele care în prezent raportează declarația nefinanciară conform NFRD). Astfel, eșalonarea termenelor în funcție de dimensiunea entităţilor vizate de CSRD sunt:
- 2025: societățile care fac deja obiectul NFRD vor trebui să înceapă raportarea pentru exercițiul financiar 2024;
- 2026: întreprinderile mari care nu sunt în prezent supuse NFRD vor trebui să înceapă raportarea pentru exercițiul financiar 2025;
- 2027: întreprinderile mici și mijlocii și instituțiile de credit mici și necomplexe și întreprinderile de asigurare captive vor trebui să înceapă raportarea pentru exercițiul financiar 2026;
- 2029: companiile non-europene care au sucursale sau filiale în spațiul european vor trebui să înceapă raportarea.
Prin CSRD, raportarea de sustenabilitate de către societăți va fi mai cuprinzătoare, astfel încât instituțiile financiare, investitorii și publicul larg să poată utiliza informații comparabile și fiabile despre sustenabilitate în diverse analize, inclusiv în cele de oportunitate investițională. Sunt necesare investiții publice și private majore pentru ca sistemul financiar al UE să fie sustenabil și pentru a se asigura că Europa va deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Informațiile mai bune și mai detaliate de la societăți despre riscurile de sustenabilitate la care sunt expuse, precum și propriul impact asupra oamenilor și asupra mediului fiind esențiale pentru implementarea cu succes a Pactului ecologic european și a Planului de acțiune pentru finanțare durabilă.
