Cele trei blocuri economice importante, Statele Unite ale Americii, zona euro și China, și-au încetinit creșterea economică. Mai mult, anul viitor, orice lovitură neașteptată ar putea arunca economia mondială în recesiune, se arată într-un studiu prezentat de Banca Mondială.
Raportul adaugă că economia mondială traversează cea mai puternică scădere din anii 1970, iar încrederea consumatorilor a scăzut mai mult decât în perioadele de recesiune anterioare.
Creșterea globală încetinește brusc și este posibilă o nouă scădere dacă statele vor intra în recesiune, a declarat președintele Băncii Mondiale. Problema este că această evoluție, dacă va continua, va lovi economiile cele mai puțin dezvoltate, respectiv statele emergente și în curs de dezvoltare.
Pentru ca peisajul economic să fie și mai complicat, băncile centrale, pentru a lupta cu inflația, au crescut dobânzile, iar acest proces va continua și anul viitor. Numai că o creștere a dobânzilor pune presiune asupra creșterii economice, respectiv este un factor care contribuie la apariția recesiunii.
Toate aceste lucruri le știu, evident, și bancherii centrali, dar soluția pe care o găsesc pentru a reduce inflația este creșterea dobânzilor. De asemenea, raportul Băncii Mondiale arată că este posibil să fie nevoie ca dobânzile să crească și anul viitor, dacă inflația nu va da semne de scădere.
Dacă întreruperile lanțurilor de aprovizionare și tensiunile de pe piața muncii nu se atenuează, este posibil ca rata inflației să rămână la 5%, un nivel dublu față de cel înregistrat în cei cinci ani dinainte de pandemie. Iar dobânzile ar putea crește cu cel puțin două puncte procentuale. Dar, în acest condiții, Banca Mondială a calculat că ritmul de creștere al PIB ar ajunge la 0,5%, echivalent cu o scădere cu 0,4% a PIB pe cap de locuitor, ceea ce, se spune în raportul Băncii Mondiale, echivalează cu definiția tehnică a recesiunii.
Liderii politici și bancherii centrali ar trebui să se îngrijească de creșterea producției, nu de scăderea consumului, respectiv să încurajeze investițiile și creșterea productivității.
Doi iepuri care nu se lasă doborâți de un singur foc
Banca Mondială face o trimitere către situațiile asemănătoare din istorie. Riscul este ca inflația să rămână ridicată, iar creșterea să se reducă. Adică, să aibă loc un fenomen exact invers decât cel așteptat și dorit.
Recesiunea globală din anul 1982 a fost urmată de 40 de episoade de criză de îndatorare și a avut ca efect un deceniu în care multe state în curs de dezvoltare nu au mai reușit să aibă creștere economică.
Iată că adepții teoriei care spune că trebuie salvată creșterea economică s-au trezit în fața unui ajutor nesperat care vine de la Banca Mondială. Reprezentanții instituției financiare sunt totuși în contrasens cu ideile exprimate până acum de majoritatea bancherilor centrali și de politicieni.
Raportul Băncii Mondiale ia în calcul trei scenarii. Primul se referă la situația în care creșterea dobânzilor nu va putea duce inflația la nivelul considerat optim de 2%.
Al doilea scenariu pleacă de la ideea că va avea loc o încetinire a economiei, nu o recesiune, dar încetinirea nu va fi sincronă cu reducerea inflației. Ceea ce înseamnă că problema rămâne nerezolvată.
Al treilea scenariu, care se poate îndeplini, arată că se poate produce o recesiune globală însoțită de o destabilizare a piețelor financiare. În această situație, economia ar avea de suferit pierderi de producție mari.
Iată și câteva repere istorice. Șocul petrolier din anii 70 a creat recesiunea din anul 1975, iar politicile publice au susținut cererea, chiar dacă inflația a rămas ridicată. Mai târziu, la începutul anilor 80, s-au luat măsuri de creștere a dobânzilor, inflația a scăzut, dar s-a redus și activitatea economică.
Dacă mai era nevoie de încă un studiu, cel al Băncii Mondiale arată, încă o dată, că în această situație nu se pot împușca doi iepuri dintr-un foc. Adică, și scăderea inflației și creștere economică. Unul din obiective va fi, probabil, sacrificat.
material publicat și de RFI Romania.
