Studii Financiare a început o serie de materiale dedicate recomandărilor International Organization of Securities Commissions(IOSCO) în privința piețelor de criptoactive. Cele 18 ” porunci” cripto enunțate de organizația internațională a supraveghetorilor din piețele de capital stau inclusiv la baza reglementărilor deja în vigoare în Uniunea Europeană, deci și în România, prin regulamentul MiCA.
În materialul de astăzi, ne oprim asupra Recomandării IOSCO numărul 3, de dedicată transparenței, însăși fundamentul unor investiții sigure și în cunoștință de cauză. Esența recomandării: pentru ca activele digitale să se integreze sustenabil în sistemul financiar, progresul tehnologic trebuie însoțit de transparență economică și disciplină instituțională.
Autoarea seriei este Conferențiar Universitar Doctor Meral Kagitci, membru în Consiliul Științific al Institutului de Studii Financiare (ISF)
Celelalte materiale din serie, care explică primele două recomandări IOSCO, pot fi găsite accesând linkurile de mai jos:
Transparența, pilon al încrederii în piețele activelor digitale
Piețele financiare se dezvoltă atunci când participanții au încredere nu doar în instrumentele tranzacționate, ci și în regulile după care funcționează intermediarii. În cazul activelor digitale, această condiție este fundamentală, reprezentând chiar fundația procesului de investire. Nu întâmplător, Joel Peterson afirma că “Transparența generează încredere, iar încrederea este moneda de schimb a leadership-ului”. Tehnologia înlesnește transferuri rapide și noi forme de organizare a serviciilor financiare, însă nu poate elimina conflictele de interese, diferențele de informație sau riscurile asociate concentrării mai multor activități în cadrul aceleiași entități.
Context
Astfel, a treia dintre cele 18 recomandări publicate de IOSCO în 2023 pentru piețele criptoactivelor și activelor digitale pune accentul pe prezentarea clară a rolurilor și capacităților în care acționează furnizorii de servicii, rezumându-se la transparență ca o sinteză a acțiunilor cuprinse în denumirea sa, respectiv “Dezvăluirea rolului, capacității și a conflictelor de tranzacționare “. Un client trebuie să aibă capacitatea de a înțelege cu cine intră într-o relație contractuală, ce servicii primește și în ce situații interesele furnizorului pot fi diferite de ale sale. Cerința pare una simplă, dar implicațiile sale economice nu sunt deloc neglijabile, ele fiind chiar foarte importante.
Pe piețele tradiționale, activități precum intermedierea, administrarea locurilor de tranzacționare și păstrarea activelor sunt supuse unor responsabilități și controale specifice. În ecosistemul digital, aceste funcții pot fi oferite prin aceeași platformă sau prin mai multe societăți dintr-un grup. Pentru utilizator, serviciul apare adesea ca un produs unic. În realitate, operațiunile pot implica entități diferite, cu obligații și stimulente distincte. Fără o prezentare adecvată a acestor relații, evaluarea riscului devine anevoioasă, dificilă.
De exemplu, o platformă poate facilita tranzacțiile clienților și, în același timp, poate avea legături economice cu un furnizor de lichiditate sau poate desfășura anumite operațiuni pe cont propriu. Această situație nu înseamnă automat că există un comportament nejust sau incorect. Ea creează însă posibilitatea apariției unor conflicte de interese, iar investitorul trebuie să știe cum sunt identificate și gestionate. Transparența devine astfel o condiție a unei decizii informate, nu doar o formalitate juridică.
Din perspectiva teoriei economice, problema centrală este asimetria informațională. Furnizorul cunoaște în detaliu propriul model de afaceri, relațiile cu entitățile afiliate și modul în care sunt executate operațiunile. Clientul vede, de regulă, doar interfața și rezultatul tranzacției. Cu cât diferența dintre informațiile celor două părți este mai mare, cu atât crește dificultatea evaluării corecte a costurilor și riscurilor. În timp, această incertitudine poate afecta participarea la piață și calitatea formării prețurilor.
Există aici și un paradox al digitalizării. O tranzacție înregistrată pe un blockchain poate fi urmărită tehnic, fără ca utilizatorul să cunoască în mod clar cine ia deciziile comerciale, cine controlează activele sau cine răspunde în cazul unui litigiu. Vizibilitatea operațiunilor nu trebuie confundată sau nu se rezumă la transparența relațiilor economice. De aceea, dezvoltarea tehnologică nu poate substitui întru totul regulile privind conduita și responsabilitatea intermediarilor.
Totodată, simpla publicare a unor documente ample nu reprezintă garanția că informația este utilă. Dacă explicațiile sunt excesiv de tehnice, dispersate sau greu de comparat, investitorul poate rămâne aproape la fel de puțin informat. O transparență eficientă presupune prezentarea concisă a rolurilor, a relațiilor relevante și a riscurilor care pot influența executarea serviciului. Contează nu numai existența informației, ci și posibilitatea reală de a o înțelege și utiliza.
Este importantă și distincția dintre dezvăluirea unui conflict de interese și gestionarea sa. Informarea clientului nu rezolvă, prin ea însăși, toate problemele de guvernanță. Atunci când un conflict este semnificativ, pot fi necesare măsuri suplimentare, precum separarea responsabilităților, controale interne și supraveghere adecvată. În acest sens, transparența este punctul de plecare al protecției investitorului, nu limita acesteia.
La nivel european, Regulamentul MiCA urmărește să creeze un cadru comun pentru serviciile și piețele criptoactivelor. Recomandările IOSCO oferă o perspectivă internațională complementară, bazată pe ideea că activitățile cu riscuri asemănătoare trebuie să conducă la rezultate de reglementare comparabile. Această convergență este relevantă într-un domeniu în care serviciile pot fi furnizate peste granițe, iar structurile corporative sunt adesea complexe.
Relevanța pentru România
Pentru România, implicația principală este necesitatea consolidării capacității de a înțelege modelele de afaceri digitale și relațiile dintre participanții la piață. Reglementarea eficientă presupune atât norme clare, cât și instituții capabile să urmărească aplicarea lor. În paralel, educația financiară trebuie să îi ajute pe utilizatori să privească dincolo de randamentele promise sau de ușurința accesului la o aplicație și să evalueze cine oferă serviciul și în ce condiții.
Concluzii
Încrederea nu apare automat odată cu inovația. Ea se construiește prin reguli inteligibile, responsabilități identificabile și practici care pot fi verificate și validate. A treia recomandare IOSCO exprimă tocmai această idee: pentru ca activele digitale să se integreze sustenabil în sistemul financiar, progresul tehnologic trebuie însoțit de transparență economică și disciplină instituțională. O piață modernă nu este doar una în care tranzacțiile se execută mai rapid, ci și una în care participanții înțeleg mai bine riscurile pe care și le asumă.
Concluzionând, este stringentă claritatea în cifre interconectată cu siguranța în decizii, căci “transparența este fundamentul oricărei investiții profitabile”. Acest principiu fundamental al educației financiare și al succesului investițional pe termen lung, transformă incertitudinea pieței într-un parteneriat solid bazat pe încredere reciprocă, căci altfel, fără date clare și transparente, orice investiție devine doar un joc de noroc, fiind supusă hazardului .
Referință: IOSCO, Policy Recommendations for Crypto and Digital Asset Markets, Final Report, noiembrie 2023, Recomandarea 3, “Dezvăluirea rolului, capacității și a conflictelor de tranzacționare”, Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA).
