Europa ezită încă în ceea ce privește piețele de criptomonede, în timp ce SUA a luat-o pe un drum mai mult decât clar. Dacă UE se precocupă mai mult de reglementarea în domeniu, Statele Unite se concentrează deja pe dezvoltare. Încă nu știm care dintre aceste abordări este mai bună sau dacă, nu cumva, calea ideală ar fi una de mijloc, dar știm că diferențele sunt tot mai mari.
Consultantul Ionel Dancă realizează o amplă analiză comparativă a atitudinii celor două mari centre economice față de criptomonede.
Patrick Witt, director executiv al Consiliului Prezidenţial pentru Active Digitale de la Casa Albă, a anunțat că în următoarele săptămâni vor fi anunțate detalii importante despre Rezerva Strategică Bitcoin. Anunțul a fost făcut la conferința Consensus Miami 2026, care s-a desfăşurat între 5 şi 7 mai 2026, la Miami, unde au participat peste 20.000 de lideri din sectoarele crypto, finanţe, tehnologie şi politică, potrivit organizatorulului CoinDesk.
Declaraţia oficialului de la Casa Albă oferă cel mai clar calendar avansat până acum de SUA, de la ordinul executiv semnat de Donald Trump în martie 2025 pentru înfiinţarea rezervei, potrivit publicației TheStreet, citată de Bursa.ro.
Dincoace de Atlantic, însă, în Europa, preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, şi-a exprimat vineri scepticismul privind necesitatea a unei monede digitale stabile (stablecoin) legată de euro, spunând că ar putea afecta propria activitate a BCE şi ar putea exacerba turbulenţele financiare, a transmis Reuters, pe 8 mai a.c., citată de Economica.net.
Parafrazând o celebră maximă filosofică, Adevăr dincoace de Atlantic sau eroare dincolo? (B. Pascal, 1657: ”Adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo.”)
Diferența de abordare este semnificativă pentru că în timp ce Bitcoin este un activ volatil, folosit adesea pentru investiții, un stablecoin este conceput să aibă o valoare fixă, fiind ideal pentru plăți și conservarea capitalului.
Dacă pentru un Bitcoin prețul este determinat exclusiv de cerere și ofertă, putând varia foarte mult într-un interval scurt, un stablecoin menține o valoare constantă, fiind ancorat la un activ extern stabil, dolar sau Euro. Acesta funcționează ca un “pod” între sistemul financiar tradițional și lumea crypto, facilitând plățile zilnice și tranzacțiile rapide pe platformele de schimb fără expunere la volatilitate.
Pe de altă parte, dacă Bitcoin este complet descentralizat, nicio entitate nu îl controlează, stablecoin este susținut de rezerve, cum ar fi monede tradiționale în conturi bancare, aur sau alte mecanisme algoritmice.
În timp ce în Europa, apetitul bancherilor centrali, chiar și pentru monede digitale susținute de reserve tradiționale este mai redus, în SUA, cryptomonedele sunt privite ca o rezervă strategică de investiții pe termen lung. Mai mult, la o audiere din Camera Reprezentanţilor, pe 30 aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a confirmat importanţa Bitcoin pentru securitatea naţională a Statelor Unite, potrivit acelorași surse, menționate anterior. A fost pentru prima dată când un Secretar al Apărării în funcţie defineşte Bitcoin drept instrument de exercitare a puterii naţionale.
Bitcoin Act 2025 ar obliga Trezoreria să cumpere 200.000 BTC pe an, timp de cinci ani, şi să păstreze aceste monede cel puţin 20 de ani, conform TheStreet. În prezent, iniţiativa se află în Comitetul Bancar al Senatului, iar o etapă de marcare este aşteptată în această lună. Dacă BITCOIN Act va trece, Trezoreria ar putea începe prima achiziţie oficială de Bitcoin în trimestrul al patrulea din 2026, potrivit aceleași publicații, citată de Bursa.ro.
O asemenea decizie ar transforma Statele Unite în prima naţiune suverană care acumulează în mod activ Bitcoin ca activ de rezervă strategică.
De cealaltă parte a Atlanticului, o serie de mari bănci din zona Euro, inclusiv Societe General, lucrează la crypto active legate de moneda unică, încercând să pătrundă pe o piaţă dominată de dolarul SUA, o decizie care, susţin unii analişti, va spori vizibilitatea euro, potrivit analizei publicate de Reuters, citată de Economica.net.
Însă, președinta BCE, Christine Lagarde susţine că necesitatea pentru stablecoins denominate în euro „este mult mai redusă decât pare” deoarece pot accelera turbulenţele de pe pieţele financiare şi slăbi capacitatea BCE de a ajunge în toate sectoarele economiei cu politica sa monetară.
„Aceste deficienţe nu compensează câştigurile pe termen scurt în privinţa condiţiilor financiare şi de sporire a vizibilităţii internaţionale pe care ar putea-o furniza stablecoins denominate în euro. Dacă vrem să consolidăm vizibilitatea internaţională a euro, stablecoins nu sunt un mod eficienta de a face asta”, a apreciat şefa BCE.
Pentru creditorii tradiţionali problema cheie este că sporirea utilizării stablecoins i-ar putea determina pe clienţi să-şi mute banii din depozitele bancare, forţând băncile să obţină finanţare mai scumpă de pe piaţă, potrivit BCE. „Cu alte cuvinte, stablecoins poate reduce nivelul creditelor pe care le pot furniza băncile economiei reale” susţin economiştii BCE, citați de Reuters.
Pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că guvernele UE ar trebui să analizeze posibilitatea emiterii de active digitale denominate în euro, cum ar fi stablecoins şi monede digitale bancare centrale (CBDC), şi rezolvarea riscurilor legate de monedele digitale stabile ancorate de monede străine.
Instrumentele denominate în euro sunt responsabile pentru mai puţin de 1% din creşterea rapidă a pieţei stablecoin, care este complet dominată de active denominate în dolari. Acest fapt creează riscul ca inclusiv capitalul din Europa să ajungă în Statele Unite, alimentând cererea pentru active SUA, în detrimentul activelor europene, susţin oficialii UE.
În schimb, dacă Bitcoin devine rezervă strategică pentru SUA, acesta ar deveni activul dominant, în detrimentul altor criptomonede, mai arată analiza citată de Bursa.ro. Capitalul s-ar concentra în jurul activului perceput ca rezervă strategică, în timp ce restul pieţei ar deveni mai volatilă şi mai dependentă de fluxurile speculative. Iar acest process este deja observabil în perioadele de incertitudine, când dominanţa Bitcoin creşte, așa cum s-a întâmplat chiar în perioada conflictului actual din Strâmtoarea Ormuz, când Iranul a cerut plăți în cryptomonede.
Evident, nu lipsesc nici opozaqnții acestei strategii americane, unii economiști iluștiri și chiar oficiali ai Rezervei Federale. Paul Krugman, laureat Nobel, a criticat constant ideea Bitcoin ca activ de rezervă, argumentând că lipsa unei valori intrinseci şi absenţa unui flux de venit fac ca preţul să depindă exclusiv de cererea speculativă. Iar mai mulţi oficiali ai Rezervei Federale, inclusiv în mandatele recente, și-au exprimat scepticismul: Bitcoin nu produce dobândă, nu generează dividend, nu este garantat de o autoritate emitentă şi nu îndeplineşte funcţiile clasice ale unui activ de rezervă suverană (stabilitate, lichiditate, corelaţie predictibilă cu indicatorii macroeconomici).
