Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a crescut în luna februarie cu 8,6 puncte până la valoarea de 60,7 puncte. Această situație s-a datorat majorarii ambelor componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2025) a scăzut marginal față cea înregistrată în exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,46%, cea mai mică valoare din noiembrie 2021. În, același timp, peste 83% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni.
“Ulterior șocului fiscal din ianuarie, care a redus încrederea în economie, în februarie încrederea în economie a revenit către trendul din a două partea anului anterior. În privința riscurilor pe un orizont de 10 ani, pe primul plan rămân tot riscurile geopolitice, în special dezinformarea, conflictele armate între state precum și atacurile cibernetice” a declarat Adrian Codîrlașu, Vicepreședinte al Asociației CFA România.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0029 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0500 lei pentru un euro.
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanti, 54% anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni. De asemenea 58% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 38% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) la 5,5% (valoarea în creștere față de exercițiul anterior), iar anticipațiile de creștere economică s-au redus si se situează la 2,5%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 52% în următoarele 12 luni.
În exercițiul din luna februarie a fost continuat sondajul privind riscurile care pot afecta România, însă de data aceasta orizontul a fost de 10 ani. Conform răspunsurilor participanților: Principalele riscuri anticipate pentru următorii 10 ani provin tot din afară economiei și anume riscul de conflicte armate între state, riscul de dezinformare precum și riscul de atacuri cibernetice. Pe al doilea loc sunt plasate riscurile economice, iar dintre acestea se remarcă riscul de lipsă de forță de muncă precum și riscul de ne-sustenabilitate a datoriei publice. Riscurile climatice sunt încă plasate pe ultimul loc, fiind în creștere puternică în ceea ce privește intensitatea. Dintre acestea se remarcă riscul de climă extremă precum și poluarea.
