Într-un ușor ton ludic și încercând să justifice cum a fost inventat termenul de “recesiune”, un analist economic spunea că “o numim recesiune, pentru că altfel, a o numi depresie ar fi prea înfricoșător”.
Riscul ca economia să pice în recesiune ne ține tensionați, ne sporește temerile, ne dă dureri de cap și ne aruncă adesea în stări de depresie (psihică, de data asta). Deci, ca să scăpăm de depresie, trebuie să scăpăm de recesiune mai întâi. Iar veștile despre aceasta din urmă sunt oarecum încurajatoare.
Cea mai lungă, cea mai profundă și cea mai răspândită cădere economică a secolului al XX-lea – Marea Depresiune (1929–1939) – a fost o criză ce a afectat majoritatea țărilor din întreaga lume. Contagiunea a început în septembrie și a dus la prăbușirea bursei de pe Wall Street din Joia Neagră – 24 octombrie 1929. După Marea Depresiune, termenul „depresie” pentru o susținută cădere economică economică părea deosebit de terifiant și prea legat de depresiile psihice în care cad victimele depresiilor economice, așa că economiștii au început să folosească în schimb termenul „recesiune”.
Criza din 2007-2009 a avut ceva asemănări cu Marea Depresiune: a implicat o puternică criză financiară, a provocat șomaj extrem de ridicat și a dus la scăderea prețurilor la bunuri și servicii, câștigându-și titlul dat de economiști de “Marea Recesiune”.
A urmat recesiunea pandemică care a blocat economia globală, a înghețat lanțuri de aprovizionare și a ridicat nivelul șomajului la cote nemaivăzute de înainte de al Doilea Război Mondial.
Iar evenimentele lui 2022 au produs noi și accentuate dureri de cap, criza economică globală deja prezentă fiind adâncită de războiul fierbinte din Ucraina și aducând în depresie o bună parte a lumii ce trăiește cu frica de recesiune. Oamenii se tem de recesiune, deoarece aceasta poate însemna pierderea locului de muncă, pierderea unor investiții financiare, prețuri mai mici ale acțiunilor și devalorizarea proprietăților lor.
Recent însă, FMI a încercat să ne mai alunge teama de căderea economiei și de creșterea masivă a șomajului, arătând că anul acesta economia mondială nu va intra în recesiune, iar inflația se va domoli. Dar și mai recent, Comisia Europeană vine și la rândul ei și certifică faptul că previziunile sunt mai încurajatoare: ne ajută să mai ieșim din depresiile provocate de crizele suprapuse pe care le trăim.
Potrivit Previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene, pentru România sunt prevăzute 2,5% creștere economică în 2023 și 3% în 2024. În primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3 %, datorită consistenței formării brute de capital fix și sporirii semnificative a consumului privat, susținute de o creștere puternică a pieței forței de muncă și a salariilor, în combinație cu măsuri de sprijin guvernamental pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie. Se estimează că indicatorii pe termen scurt vor arăta că economia României a fost rezilientă în al patrulea trimestru, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al percepției economice pozitive și în pofida scăderii în continuare a producției în industria prelucrătoare. Pentru 2023, Comisia Europeană apreciază că rata de creștere a PIB-ului real va fi de 2,5% într-un tablou macroeconomic în care se manifestă în continuare impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor stricte de finanțare și al încetinirii ritmului de creștere a celorlalte economii din UE. Pentru anul 2024, se preconizează o sporire cu 3 % a ritmului creșterii economice, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste, al scăderii ratelor dobânzilor și al îmbunătățirii perspectivelor externe.
Cu privire la UE, Comisia Europeană subliniază că, la aproape un an de la inițierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătățesc perspectivele de creștere pentru acest an la 0,8 % pentru UE și la 0,9 % pentru zona euro. În prezent se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează ușor rata preconizată a inflației, atât pentru 2023, cât și pentru 2024. Perspectivele se îmbunătățesc datorită rezilienței sporite. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare și o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaz peste media sezonieră din ultimii ani, iar prețurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piața forței de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata șomajului rămânând la cel mai scăzut nivel istoric (6,1 %) până la sfârșitul anului 2022. Încrederea se îmbunătățește, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracție în primul trimestru al anului 2023.
Deși incertitudinea cu privire la previziuni rămâne ridicată, riscurile la adresa creșterii sunt, în linii mari, echilibrate.
Iar ca să scăpăm de temeri și de depresii, trebuie așadar să scăpăm mai întâi de recesiune.
