Lumea pare a fi resemnată în fața recesiunii care stă să lovească economia mondială, dar se întreabă în același timp cât de mare este capacitatea ei de a se redresa.
Majoritatea analiștilor și a factorilor de decizie din piețele financiare internaționale acceptă că 2023 fie va fi un an cu o slabă creștere economică globală, fie va fi anul aterizării forțate a acesteia. Unii sunt ceva mai optimiști – precum analiștii de la Deutsche Bank – și consideră că ne paște o recesiune de scurtă durată, dar care va fi totuși dureroasă, subliniind că inflația galopantă persistentă în combinație cu încetinirea creșterii economice și cu constrângerile cheltuielilor publice va fi o probă dificilă atât pentru oameni, cât și pentru guverne. Iar căderea sau adâncirea în sărăcie și agravarea inegalităților sociale vor deveni un subiect din ce în ce mai mare care va reclama intervenții imediate din partea liderilor de state și guverne.
Sunt însă unele voci care mizează pe reziliența economiilor, adică pe capacitatea acestora de a rezista șocurilor și de a se redresa în timp scurt după asimilarea lor. Potrivit acestor voci, o creștere economică înfrânată în 2023 nu se traduce neapărat în slăbirea piețelor financiare, care s-ar putea dovedi mai rezistente chiar decât au fost anul trecut. Catherine Keating, CEO la BNY Mellon Wealth Management menționa “o probabilitate de 70% pentru o recesiune globală, dar va fi probabil ușoară și de scurtă durată. Cu toate acestea, piața nu a stabilit încă prețul pentru aceasta, motiv pentru care ne așteptăm ca volatilitatea să continue în prima jumătate a anului 2023”.
Mulți sunt de acord că economia globală a început un prim trimestru slab, atât timp cât țările europene și SUA sunt prinse în continuare “între o politică monetară restrictivă care reduce atât inflația, cât și economia și o politică fiscală expansivă menită să susțină economia și să atenueze efectele crizelor actuale, mai ales ale crizei energetice”.
Galopul prețurilor rămâne așadar subiectul dominant. Este puțin probabil ca inflația să revină curând la nivelurile relativ scăzute de dinainte de pandemia de Covid-19. Energia rămâne în continuare un mare motor al creșterii alarmante a prețurilor. Inflația din 2023 ar putea fi, de asemenea, mai mare decât se preconizează, tocmai din cauza impactului costurilor ridicate ale energiei asupra prețurilor altor bunuri și, prin urmare, asupra inflației de bază. Ceea ce va impune băncilor centrale să intervină chiar mai puternic decât până acum, sau cel puțin să-și mențină politica monetară strictă inițială.
Așa cum sublinia recent Anne Richards, CEO Fidelity International, impactul evenimentelor din 2022 se va face simțit mult timp și anul acesta, iar principalul impact, din perspectivă financiară, este “schimbarea regimului monetar, de la unul care susține piețele globale la unul care se concentrează pe îmblânzirea inflației”.
Pe deasupra, știm bine că incertitudinea geopolitică, decuplarea treptată a economiilor mari de rețelele globalizate de aprovizionare și riscul unei scăderi economice au la rândul lor un șoc direct asupra cheltuielile de consum, mai ales asupra consumului populației, iar tocmai gospodăriile se dovedesc a fi cel mai puțin reziliente în cazul unei aterizări dure a economiei.
Reziliența în fața recesiunii rămâne probabil necunoscuta lui 2023.
