Cei mai influenți lideri ai lumii se întâlnesc zilele acestea la Davos, în Elveția, sub umbrela Forumului Economic Mondial (WEF). Premisele de la care pleacă dezbaterile sunt, poate, cele mai sumbre din ultimii ani. Intrăm într-o perioadă de criză majoră, care se poate întinde și pe jumătate de deceniu, apreciază liderii WEF.
Anul trecut, raportul anual privind riscurile elaborat de Forumul Economic Mondial anticipa o creștere substanțială a costului vieții. Astăzi, inflația este o realitate cruntă în aproape toate țările lumii, iar criza va trece într-o nouă etapă, în care se va accentua inclusiv deficitul de alimente expunând categoriile vulnerabile la penurie alimentară, apreciază liderii de la Davos.
” Vom trece printr-o perioadă foarte dificilă care ar putea dura trei, patru, cinci ani. Asta pe fondul războiului din Ucraina care, chiar dacă s-ar încheia, ar urma perioada reconstrucției țării. Vom vorbi apoi de tranziția energetică și remodelarea lanțurilor globale de aprovizionare sau efectele post-Covid. Dacă iei toate aceste componente, fiecare în parte înseamnă costuri, înseamnă bani. Sunt foarte optimist cu privire la tranziția energetică, pentru că asta oferă acces la energie mai ieftină. Dar pe termen scurt înseamnă și investiții, adică bani. Dacă iei războiul, evident că el presupune costuri. Dacă iei relocarea lanțurilor de aprovizionare, înseamnă costuri pentru că nu mai cumperi din cea mai ieftină sursă, ci iei de la cea mai sigură sursă”
Klauss Schwab, președinte Forumul Economic Mondial (World Economic Forum)
Întâlnirea de la Davos se ține anul acesta sub deviza ” Cooperare într-o lume fragmentată”. Ca de fiecare dată, la întâlnire sunt prezenți cei mai importanți lideri din economie, dar și lideri politici marcanți.
Piața muncii va fi afectată masiv. O criză a șomajului pare inevitabilă, iar sărăcia va lua amploare
Situația politică și economică tensionată este vizibilă și în piața muncii. Inflația în creștere forțează băncile centrale să majoreze dobânzile, în încercarea de a limita creșterea prețurilor. Dobânzi mai mari înseamnă acces mai dificil la finanțare pentru firme, care, la rândul lor, iau măsuri de eficientizare, cu efecte asupra pieței muncii, fie că iau măsuri de reducere a personalului, fie că renunță la planurile de angajare.
“Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă pe plan global se va încetini semnificativ în 2023, la 1%, faţă de 2% în 2022, din cauza efectelor războiului din Ucraina asupra economiei, a inflaţiei ridicate şi a înăspririi politicii monetare…Actuala încetinire a ratei de ocupare a forţei de muncă înseamnă că mulţi angajaţi vor trebui să accepte locuri de muncă de o calitate mai redusă, deseori prost plătite, uneori cu ore insuficiente. Mai mult, în condiţiile în care preţurile cresc mai rapid decât salariile nominale, criza costului de trai riscă să sporească numărul săracilor”, relevă un raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
În România, ultimele rapoarte BNR arată că piața muncii este deja afectată. Concret, arată sursa citată, intențiile de angajare din companii se reduc de la trimestru la trimestru.
Cele mai recente date și analize indică o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 față de intervalul precedent. Efectivul salariaților din economie a consemnat noi creșteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata șomajului BIM s-a mărit foarte ușor în octombrie-noiembrie. Cu toate acestea, BNR speră că vom evita recesiunea, chiar dacă creșterea economică va fi mai mică decât în 2022. Inflația va înregistra o scădere semnificativă, mai accentuat spre trimestrul al III lea. Atunci când ne așteptăm ca la sfârșitul anului, inflația să fie de o singură cifră.
