Economia globală se îndreaptă către un punct de inflexiune, către o importantă răscruce de drumuri ce pleacă toate dintr-un prezent plin de convulsii către orizonturi confuze.
Anul 2023 se anunță a deveni al treilea cel mai prost an pentru creșterea globală din secolul XXI de până acum, după lockdown-ul din pandemicul an 2020 și după criza financiară a lui 2008. Acum, din ce în ce mai multe voci avertizează că atât Europa cât și Statele Unite ale Americii se pregătesc pentru o recesiune, pentru mulți devenind aceasta o teamă chiar mai mare decât creșterea prețurilor.
Nu puțini sunt economiștii care transmit guvernelor semnale că o confluență fără precedent a crizelor economice financiare și a datoriilor cere acțiuni politice fără precedent, care să conducă la reechilibrarea economiei globale. “Mama tuturor crizelor economice se profilează iar factorii de decizie politică nu pot face nimic în privită asta” sublinia recent profesorul Nouriel Roubini.
Pe fondul acestui melanj nemaiîntâlnit de crize majore și minore, o nouă “pentarhie globală iese în prim-plan”, susține fostul vice-cancelar german Joschka Fischer: ordinea mondială va fi stabilită de cele două superputeri economice, tehnologice și militare ale acestui secol – SUA și China – cărora li se vor alătura Uniunea Europeană, Japonia și India. Perspectivele economice rămân marcate de un grad excepțional de incertitudine, pentru că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pare a fi departe de a lua sfârșit, în timp ce economia globală dă semne că va continua să resimtă perturbări majore.
Și inflația continuă să galopeze către maxime ale ultimelor decenii, iar băncile centrale se străduie să “strângă șurubul” cât mai mult posibil, impunând rate mari ale dobânzii, implicate fiind în poate cel mai agresiv ciclu de scumpire a banilor menit să contracareze scumpirea produselor și serviciilor. O mare amenințare pentru economiilor tuturor – ale cetățenilor, ale firmelor și chiar ale statelor- rămâne creșterea prețurilor, alimentată de riscul de penurie și de evoluțiile negative de pe piața energiei, ce se adaugă la expunerile multor altor piețe (de produse alimentare, de producție industrială, de mărfuri generale și de servicii) la tensiunile geopolitice ce se ițesc aproape peste tot.
Preocupările tot mai mari cu privire la o recesiune în 2023 sunt exprimate și de un recent sondaj Investopedia: respondenții (majoritatea potențiali investitori de retail sau participanți la scheme de pensii private) s-au arătat mai puțin îngrijorați de evoluțiile curente ale piețelor de capital cât mai ales de previziunile cu privire la scăderea brutală a economiei mondiale. Recesiunea depășește astfel inflația ca cea mai mare teamă a investitorilor, mai mult de jumătate dintre respondenți așteptându-se să aibă loc o recesiune în 2023, iar 84% votând o șansă de 50/50. 73% dintre cei chestionați de Investopedia au menționat o recesiune ca principală preocupare, urmată de inflație, creșterea ratelor dobânzilor și conflictele geopolitice.
Economia globală se află într-un punct de inflexiune după diversele lovituri primite în ultimii doi ani și după accentuarea șocurilor din 2022. Economia este ca o mașină intrată cu ceva viteză într-o răscruce de drumuri din care ieșirea corectă nu este deloc semnalizată. Iar recesiunea pare a fi semaforul roșu ce stă aprins oricum la fiecare ieșire.
