Monitorizarea „finfluencerilor”, a creatorilor de conținut care oferă sfaturi financiare pe rețelele sociale, este esențială pentru prevenirea fraudelor financiare și pentru combaterea deinformărilor pe rețelele sociale. Reglementările în vigoare au avansat foarte mult și au trecut de la simple recomandări la o supraveghere legală strictă cu acțiuni de control coordonate.
Analistul și consultantul Ionel Dancă, explică intențiile Parlamentului European de a reglementa mai atent zona influencerilor financiari, dxar și riscurile la care ne expunem când interacționăm cu aceștia.
În acest context, al riscurilor tot mai răspândite privind fraudele și dezinformările financiare de pe rețelele sociale, Parlamentul European a adoptat la sfârșitul lunii trecute o rezoluție care impune o distincție mult mai clară între ”finfluencerii” buni și cei răi.
Parlamentarii europeni au solicitat să se facă o distincție clară între „finfluencerii” care operează în mod transparent, promovând conținut educational și declarându-și conflictele de interese și cei care acționează în mod fraudulos sau cu intenții înșelătoare.
Pe de o parte, a fost evidențiat rolul tot mai important al „finfluencerilor” ca intermediari de informații financiare potențialul acestora de a îmbunătăți educația financiară, adresându-se adesea unui public tânăr, lipsite de cunoștințe temeinice în domeniu. În același timp, s-a reamintit că aceștia trebuie să respecte reglementările legale existente privind promovarea financiară și protecția consumatorilor și să aibă o responsabilitate mai mare față de publicul lor, prin acțiuni de tragere la răspundere atunci când este cazul.
Parlamentul European a subliniat necesitatea unui cadru clar și eficient prin care autoritățile naționale competente să poată monitoriza și supraveghea „finfluencerii” pentru a proteja consumatorii de dezinformare și conflicte de interese și pentru a păstra încrederea în educația financiară online.
Astfel, europarlamentarii au solicitat platformelor online să informeze consumatorii, într-un mod transparent, cu privire la riscurile asociate cu instrumentele financiare sophisticate și să promoveze canale educaționale vizibile și legitime pentru educația financiară.
Totodată, eurodeputații consider că rețelele sociale trebuie să își perfecționeze identificarea și gestionarea conținutului care ar putea încuraja schemele piramidale sau alte practici înșelătoare ce vizează investitorii de retail lipsiți de experiență. Nu în ultimul rând, rezoluția Parlamentului European a subliniat necesitatea de a oferi programe de formare pentru „finfluencerii” pentru a se asigura că aceștia înțeleg pe deplin normele juridice aplicabile, standardele etice, precum și obligațiile de transparență și de raportare.
Rezoluția Parlamentului European privind educația financiară și ascensiunea „finfluencerilor”, în contextul strategiei europene pentru o Uniune a Economiilor și Investițiilor, a fost adoptată în data de 30 aprilie 2026 cu o largă susținere, respectiv 502 voturi pentru, 46 împotrivă și 42 de abțineri.
În expunerea de motive, autorii acestei rezoluții amintesc de sondajul Flash Eurobarometru din 2023 al Comisiei Europene care demonstrează necesitatea îmbunătățirii educației financiare în Europa, deoarece rezultatele arată că doar 18% dintre cetățenii UE prezintă un nivel ridicat de educație financiară, existând disparități mari în această privință între statele membre, cu România pe ultimul loc, întrucât doar 13% dintre români au competențe financiare ridicate iar 30% sunt analfabeți financiar.
În același document, parlamentarii europeni au subliniat necesitatea unei educații specifice privind fraudele financiare online și a creșterii gradului de conștientizare cu privire la riscurile asociate cu îndatorarea persoanelor fizice și au solicitat măsuri pentru consolidarea educației financiare și a competențelor antreprenoriale pentru persoanele care își înființează noi afaceri.
În acest context, Parlamentul European a reiterat că educația financiară este esențială pentru consolidarea economiilor, a investițiilor și a competitivității în UE și a insistat asupra necesității unor măsuri rapide și concrete, cum ar fi campanii continue, multilingve și coordonate pentru a combaterea dezinformării, promovarea unui comportament online sigur, prevenirea înșelăciunilor și, în special, pentru protejarea tinerilor și a persoanelor în vârstă și măsuri urgente, începând de la nivel școlar, pentru promovarea cunoștințelor financiare în societate.
Revenind la problema ascensiunii ”finfluencerilor”, trebuie precizat că Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) a clarificat regulile stricte valabile pentru oricine postează conținut despre investiții online. Astfel, oferirea de recomandări personalizate constituie consultanță de investiții și aceasta necesită o licență oficială. Finfluencerii fără licență riscă amenzi penale pentru exercitarea ilegală a unei profesii.
Dacă un finfluencer promovează un activ (acțiuni, crypto, ETF-uri) și sugerează, fie și indirect, cumpărarea lui, postarea este clasificată din punct de vedere legal drept „recomandare de investiții” conform Regulamentului privind Abuzul de Piață (MAR).
De asemenea, un acord de reglementare încheiat la nivelul UE obligă firmele financiare care colaborează cu finfluencerii să răspundă legal pentru conținutul publicat de aceștia astfel încât, companiile nu mai pot plăti creatori de conținut pentru a promova produse financiare riscante fără asumarea răspunderii.
Prin urmare, finfluencerii trebuie să declare clar, imediat și fără echivoc dacă sunt plătiți, dacă au parteneriate sau dacă dețin ei înșiși activele promovate. Atfel, riscă amenzi penale consistente. În același timp, platformele online sunt obligate să monitorizeze și să elimine rapid reclamele ascunse sau videoclipurile generate de AI (Deepfakes) folosite de unii finfluencerii pentru a promova escrocherii financiare.
Atât autoritatea europeană, ESMA, cât și autoritățile naționale scanează periodic platformele (Facebook, TikTok, Instagram, YouTube) folosind algoritmi pentru a detecta cuvinte cheie asociate cu profituri garantate sau scheme de îmbogățire rapidă.
Și în România, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) monitorizează și avertizează public piața cu privire la schemele de tip „comunități educaționale sau investiționale” de pe WhatsApp, Telegram sau Facebook. Astfel, înainte de a investi bani, ASF recomandă să verificați cu atenție dacă firma respectivă este autorizată de A.S.F. sau de o altă autoritate similară din Uniunea Europeană, consultând Registrul A.S.F. Registrul instrumentelor și investițiilor financiare.
