Guvernul nu ratează nimic atunci când e vorba despre creșterea taxelor și impozitelor. Nici măcar atunci când este vorba despre economiile sau investițiile românilor. S-a anunțat deja creșterea impozitului pe dividend, a celui pe câștiguri de tranzacții bursiere, dar și a celui pe venituri din dobânzi. A venit și vremea unei alte forme de economisire foarte utilizată de românii atât istoric cât, mai ales în ultima peerioadă marcată de instabilitate.
Una din modificările aduse de proiectul de lege pentru punerea în aplicare a măsurilor fiscale din pachetul 2 este majorarea impozitului de la 10% la 16% pentru aur, titluri de valoare și operațiuni cu instrumente derivate.
„Creșterea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru câștigurile din transferul aurului de investiții ar putea avea un impact direct asupra investitorilor individuali, în special asupra celor care privesc aurul ca pe o metodă de protecție a economiilor împotriva inflației și a instabilității economice. România se aliniază astfel unor practici fiscale mai stricte la nivel european, însă trebuie ținut cont că aurul nu este doar un instrument speculativ, ci și o rezervă de valoare cu rol strategic pentru populație”, arată Daniel Văduva, partener Avangard Gold, una dintre cele mari trei firme din România care tranzacționează aur.
Văduva subliniază că un aspect important este și componenta culturală și simbolică a aurului: foarte mulți români cumpără lingouri de aur nu doar ca investiție, ci și ca dar de valoare pentru familie și prieteni, la ocazii importante. Din această perspectivă, aurul are o dublă funcție – financiară și socială – și rămâne un activ sigur și apreciat indiferent de schimbările fiscale.
”În opinia noastră, efectul imediat al acestei măsuri va fi o descurajare parțială a tranzacțiilor speculative pe termen scurt, dar investitorii care își doresc protecție pe termen lung sau cei care aleg aurul pentru valoarea sa simbolică vor continua să se îndrepte către acest activ. Important este ca legislația să rămână predictibilă, pentru a nu afecta încrederea oamenilor într-unul dintre puținele active sigure și tangibile accesibile publicului larg.”, concluzionează Daniel Vaduva, partener Avangard Gold.
Românii cumpără tot mai mult aur, inclusiv din teama de război
Cererea de aur a crescut semnificativ (25% în martie 2022 față de februarie 2022 și 47% în octombrie 2023 față de septembrie 2023) imediat după izbucnirea unor conflicte majore precum invazia Ucrainei și atacul Hamas asupra Israelului, arată Tavex România. În aceste perioade, investitorii tind să facă alocări rapide către aur, preferând produse de investiție cu greutăți mai mari (50 sau 100g).
Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în fața diverselor riscuri. Fie că vorbim de riscuri inflaționiste, de dobânzi în scădere, de crize sau recesiuni economice sau de evenimente geopolitice dăunătoare, investitorii – atât cei mari, cât mai ales cei mici – aleg să își protejeze averile cu ajutorul aurului.
Totuși, nu orice eveniment duce la o fugă înspre aur. Există o diferențiere între impactul pe care îl au anumite evenimente asupra prețului aurului și impactul inexistent în cazul altor evenimente. Astfel, le putem categorisi drept evenimente economice și evenimente geopolitice.
„Prin evenimente economice înțelegem orice știre sau tendință care are un impact direct asupra economiei reale. Vorbim de inflație, ratele dobânzilor, șomaj, falimente, datorie, deficit, războaie comerciale, etc. Printre evenimentele geopolitice se numără conflictele armate, tensiuni diplomatice sau modificarea curentelor politice (o schimbare bruscă în preferințele electorale ale unui popor). Prețul aurului tinde să crească atunci când atât evenimentele economice, cât și cele geopolitice sunt de rău augur. Și are o tendință de scădere când aceste evenimente dispar sau se reduc în intensitate”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
În cazul României, tendințele sunt similare. În luna martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, la nivelul companiei Tavex s-a observat o creștere de aproape 25% în cantitatea de aur vândută față de februarie 2022. În octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, creșterea în cererea de aur a fost de 47% în același interval de timp, arată analiza făcută de Tavex.
Categoric, investitorii români sunt într-o proporție semnificativă atenți la tendințele globale și își ajustează portofoliile în conformitate cu diverse evenimente, fie ele economice sau geopolitice.
În ceea ce privește preferințele produselor investiționale în perioade de tensiune geopolitică, există o tendință de alocare bruscă a activelor către aur. Această alocare se face prin achiziționarea produselor cu greutăți mai mari (de 50 sau chiar 100 de grame), deși interesul ridicat se menține la nivelul întregului spectru de greutăți.
Dacă este să diseminăm între lingourile și monedele de aur, lingourile sunt opțiunea cea mai des întâlnită, acestea fiind livrate în ambalaje care reprezintă certificatul de autenticitate al fiecărui lingou. În cazul monedelor, nu există astfel de certificate, ceea ce, pentru cei neinițiați, poate ridica semne de întrebare cu privire la originile produselor.
Totuși, este de reținut că monedele de aur de investiții nu prezintă un număr de serie, motiv pentru care nu se pot emite certificate pentru acestea. Cu atât mai mult, orice document de autenticitate trebuie să fie emis strict de către producător, întrucât comercianții nu au autoritatea de a emite niciun fel de certificate.
Există diferențe în timpul necesar ca prețul aurului să răspundă la cele două tipuri de evenimente. În cazul evenimentelor economice, răspunsul este aproape instant. Pe când, în cazul evenimentelor geopolitice, răspunsul este mai lent.
Motivul constă în faptul că investitorii instituționali nu au certitudinea privind cât de mult impact va avea și pe ce interval de timp se va desfășura evenimentul geopolitic. Întrucât acestea pot fi de scurtă durată (de doar câteva zile), nu există niciun motiv pentru care portofoliile fondurilor investiționale să fie restructurate prin lichidarea anumitor poziții și înlocuirea acestora cu aur.
Astfel, investitorii instituționali preferă să aștepte o anumită perioadă de timp pentru a vedea dacă acel conflict se va extinde – fie prin implicarea mai multor părți, fie pe un termen mai lung. Dacă perspectivele sunt de înrăutățire a situației, atunci se vor face eforturile necesare pentru a restructura portofoliile de active.
Leave feedback about this