July 25, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Actualitate Opinii Popular

Amintiri din viitor 2023:

sursa: www.pixabay.com

Întrebat fiind cu privire la cum va arăta economia românească în 2023, un senior al lumii financiare românești și al comentariilor și analizelor macro-economice a răspuns cu tâlc că el este bun doar la a face “profeții despre trecut și amintiri din viitor”. Preiau aici ideea din a doua parte a răspunsului său și încerc ca, pe baza a ceea ce ne amintim că s-a întâmplat în 2022, să vedem ce ne putem spune că s-ar putea întâmpla în 2023. Cert este că 2022 a luat sfârșit cu o etichetă nefastă lipită în frunte: un “an haotic”. Anul 2022 a început cu o suită de amenințări la adresa economiei globale care, odată cu parcurgerea lunilor din an, au depășit cele mai pesimiste enunțuri inițiale, agravând și accentuând șocurile produse pe mai multe planuri și în mai multe sectoare: în economia globală, în relațiile geo-politice mondiale, în piețele financiare, în piața muncii și la nivelul profund al fiecărei societăți.

        Prima amenințare fusese impactul pandemiei de Covid-19, care înghețase lanțurile de aprovizionare și pusese frână brutală creșterii economice globale. Dar de pandemie nu am scăpat încă: ba chiar, potrivit unui studiu al Universității din Hong Kong și citat de presă, încetarea bruscă a politicii “zero-Covid” în China ar putea duce la un milion de decese, pe măsură ce virusul pătrunde în profunzimea acestei țări. Impactul economic al pandemiei nu a ajuns deloc la bilanț, este încă prezent în piețele de producție din toată lumea, în valoarea produselor și în distribuția lor în piețele de desfacere ale lumii. Covid-19 este încă printre noi, va fi și în 2023 și la fel va fi și impactul său economic.

        A doua amenințare fusese inflația. Și iată că inflația rămâne o mare amenințare și pentru 2023. România a importat o rată de creștere a prețurilor care a depășit cu mult previziunile de la începutul lui 2022, iar invazia rusă în Ucraina și impactul acesteia pe piața europeană a energiei au aruncat inflația ca din praștie. Probabil că tot anul 2023 vom vedea cum creșterea prețurilor va eroda semnificativ puterea de cumpărare a populației și firmelor. O domolire semnificativă a vitezei de creștere a prețurilor și o întoarcere către o rată a inflației scăzută, în jurul a 2-3 procente -cu care eram obișnuiți să trăim înainte de război și înainte chiar de pandemie-, nu cred că este posibilă în timp scurt (sub 10-12 luni) și atât timp cât războiul din Ucraina va continua să pună presiune pe economia lumii.

        A treia amenințare este recesiunea în care ar putea cădea cele mai importante motoare ale economiei globale. Temerile de recesiune cresc pretutindeni și mai ales în Europa, acolo unde economiile-motor al UE dau semne de gripaj. După cum știm, FMI proiectează o creștere economică slabă în întreaga lume în 2023, având drept cauze de bază tocmai efectele continue ale Covid, războiul din Ucraina și inflația ridicată (și înăsprirea politicilor băncilor centrale). Urmează un an cu încercări grele pentru economia reală și aici va trebui să urmărim în ce măsură sectorul productiv și cel al serviciilor vor reuși să mențină locurile de muncă și să asigure venituri competitive angajaților lor. Cât privește sectorul agricol, acesta rămâne, ca de obicei, mai mult la voia Domnului. În 2023, este posibil să observăm o încetinire semnificativă a ritmului economic (probabil în jurul de 2%PIB) dar problema mai mare este să nu cumva să experimentăm și o cădere semnificativă a consumului, pe fondul galopului inflaționist, al scumpirii banilor împrumutați de la instituțiile de credit, al scăderii puterii de cumpărare și al tendinței gospodăriilor și firmelor de a-și diminua cheltuielile.

        O notă de ușor optimism vine din modul în care guvernul a construit proiecția bugetară pentru anul următor, cu o generoasă alocare către sectorul investițiilor; sigur, trebuie să și vedem că proiecția bugetară va fi reflectată cât mai fidel de execuția bugetară, altfel spus să vedem că investițiile programate pentru 2023 vor prinde cu adevărat viață. Apoi, optimismul poate fi susținut și de speranța că în 2023 se va putea vedea și efectul benefic al descărcării fondurilor din PNRR în diversele proiecte înaintate de guvernul României către Comisia Europeană.

        Dar să nu uităm că în vecinătate vuiește încă glasul armelor, bombardamentele răpesc viețile unor oameni nevinovați iar gerul iernii cuprinde o întreagă regiune care se macină sub șenilele tancurilor. Războiul din Ucraina rămâne, astfel, o amenințare-cheie pentru economia zonei dar și pentru economia globală, în timp ce instabilitatea politică globală atinge cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani. Potrivit analiștilor, impactul economic al conflictului a atins apogeul la mijlocul lui 2022 și de atunci încoace continuă să aducă daune semnificative și o va face și mai mult dacă, în loc de un acord de pace, anul 2023 va consemna o escaladare a războiului.

        Ca să sumarizez, reamintesc aici declarația directorului general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, cu privire la economia lumii în 2023: “este mai probabil ca lucrurile să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți”.

        Cum scriam la început, un an haotic ia sfârșit. Și lumea parcă simte nevoia de repaus – stare în care orice activitate este temporar întreruptă și care are rolul de a reface capacitatea de muncă. Dar nu cred că va fi deloc așa. Anul 2023 va fi probabil o și mai mare provocare pentru economia autohtonă, cum va fi și pentru economia globală.

Daniel Apostol
Director, Direcția Comunicare și Educație Financiară Autoritatea de Supraveghere Financiară

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X