După ce CES a dat aviz negativ pe proiectul de buget, a venit rândul Consiliul Fiscal să își exprime îndoiala referitoare la cifrele programate de autorități, mai ales pe parte de venituri. Iată care e părerea analiștilor CF pe această temă.
România face parte din cele opt state din UE care se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, având cel mai mare dezechilibru bugetar. Este bine că s-a ajuns la un acord cu Comisia Europeană ca ajustarea macroeconomică (a deficitului bugetar) să se întindă pe mai mulți ani, considerând reformele implicate și magnitudinea corecției – de la peste 9% din PIB, dacă se ține cont de impactul deplin al recalculării pensiilor, la sub 3% din PIB. În noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Planul Bugetar-Structural (PBS) al României.
Fragmentarea sistemului global continuă (multilateralismul se destramă), protecționismul se intensifică, șocuri succesive (pandemia, criza energetică, schimbări climatice, războiul din Ucraina) au slăbit economia UE. Piețele financiare pot cunoaște „înghețări” (sudden stops), acces mai dificil la finanțări pentru economiile cu deficite mari. Acesta este cadrul ce obligă guverne naționale la alegeri dificile în politicile economice, la compromisuri dureroase.
Draftul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că PBS o dictează; o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE.
Ținta de 7% deficit în 2025 este foarte ambițioasă și cere măsuri atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Este de reamintit că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE, cu excepția Irlandei. Ajustarea din 2025 este numai începutul corecției macroeconomice; măsuri vor trebuie adoptate și în anii următori. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont curent, pentru a reduce presiunea pe moneda națională.
Resursele europene au menirea de a atenua impactul inevitabilei contracții a absorbției interne. Este de salutat intenția de a se aloca pentru investiții cât mai multe resurse, din bani europeni și fonduri proprii – 7,8% din PIB în 2025. Aceste investiții trebuie să dezvolte infrastructura țării, să ajute tranziția energetică, să favorizeze dezvoltarea producției de tradables (bunuri și servicii exportabile și care pot înlocui importuri).
Coroborarea informațiilor și datelor economice recente cu dinamica variabilelor macroeconomice relevante proiectate de CNSP (PIB real, deflator PIB, inflație, coordonate ale pieței muncii) conduce la concluzia unei traiectorii plauzibile a acestor agregate pentru anul 2025 și pentru anii următori.
Execuția bugetară a anului 2024 indică un deficit cash de 8,65% din PIB, depășind cu mult ținta stabilită în bugetul inițial (5% din PIB), respectiv la rectificarea din septembrie 2024 (6,94% din PIB). Grav este că mare parte din cheltuielile suplimentare sunt de natură permanentă, ceea ce îngreunează corecția macroeconomică.
Construcția bugetară pentru anul 2025 are în vedere o țintă de deficit de 7% din PIB, potrivit metodologiei cash, reprezentând o diminuare cu 1,6 pp din PIB, față de deficitul bugetar consemnat în anul 2024. Este de notat că efortul de ajustare a deficitului este mai mare, deoarece în 2025 se simte impactul deplin al recalculării pensiilor. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor bugetare totale cu circa 2,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile bugetare totale este planificată o creștere cu 0,7 pp din PIB.
Această creștere semnificativă de venituri ca pondere în PIB se datorează în bună măsură creșterii prognozate a absorbției de fonduri europene. Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu aproape 0,2 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli este diminuat în planificare cu 1,5 pp din PIB.
Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă.
CF nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF. În consecință, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, CF vede venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.
Pe partea de cheltuieli bugetare, CF identifică un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB. Totodată, există riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială.
Considerând cele expuse anterior, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.
O colectare mai bună în fapt a veniturilor fiscale, o ajustare adițională a cheltuielilor de capital, utilizarea oricăror economii ce rezultă în execuția bugetară și prioritizarea proiectelor pot face ca nivelul deficitului bugetar în execuție să se îndrepte către ținta de 7% din PIB, astfel încât să se asigure respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată de România în cadrul Planului Bugetar-Structural agreat cu CE.
Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028 arată că acesta este construit pe ipoteza unui control strict al cheltuielilor bugetare, care ar conduce la diminuarea ponderii acestora în PIB, fără a se avea în vedere un progres vizibil la nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări). Suplimentar, ponderea investițiilor publice în PIB este preconizată a se diminua cu 2,5 pp.
În consecință, CF reiterează că menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar, asumată prin PBS, necesită o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE. O reformă profundă a ANAF, care să conducă la creșterea permanentă a veniturilor din această sursă, este stringentă.
CF consideră că, în lipsa unor politici fiscale care să sprijine traiectoria de consolidare fiscal-bugetară și pe partea de venituri, nu este credibilă o ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu doar pe latura cheltuielilor, balanța riscurilor fiind înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2026-2028. Această observație este cu atât mai relevantă, având în vedere evoluția mediului internațional și provocările mari cu care se confruntă politicile economice.
Planul Bugetar-Structural trebuie să considere consecințele unei inevitabile diminuări a aportului fondurilor europene la procesul investițional și susținerea programelor de dezvoltare a economiei noastre. O scădere puternică a fondurilor europene (se încheie PNRR, se va aloca mai puțin din CFM) va afecta dinamica PIB potențial și, probabil, rata de creștere economică, dacă nu va crește contribuția resurselor interne ca factor compensator. Parțial, se poate compensa această diminuare anticipată cu o creștere a eficienței, calității investițiilor publice.
În general, este de prezumat că implementarea planurilor bugetar-structurale ale statelor membre din UE va fi influențată în mod semnificativ de evoluția puternic nefavorabilă a mediului internațional.
Trebuie subliniat ca PNRR nu este repetabil, iar CFM următor nu va mai fi atât de generos cu România, având în vedere dificultățile economice mari ale Uniunii și provocările enorme cu care se confruntă. România trebuie să folosească la maximum banii europeni pe care actualul CFM și PNRR i le pun la dispoziție.
Leave feedback about this