La sfârșitul lunii iunie, un summit istoric privind solidaritatea internațională a încheiat Agenda de la Paris pentru oameni și planetă. Cu câteva zile în urmă, liderii africani au făcut ecou și au amplificat această dinamică, adoptând „Declarația de la Nairobi” în timpul primului Summit Africa privind Clima din Kenya.
Summitul G20, care a avut loc la New Delhi în perioada 9-10 septembrie, este următoarea piatră de hotar majoră pentru a promova această agendă, înaintea summitului pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din 2023 din 18-19 septembrie, a Summit-ului Viitorului din septembrie 2024 și a patra Conferință privind finanțarea dezvoltării din 2025.
Summitul de la Paris a demonstrat scopul nostru: o lume în care sărăcia este eliminată, sănătatea planetei noastre este păstrată, iar țările vulnerabile sunt mai bine echipate pentru a face față crizelor care decurg din schimbările climatice și conflicte. Pentru a îndeplini aceste obiective, trebuie să folosim toate sursele de finanțare, inclusiv asistența oficială pentru dezvoltare, resursele interne și investițiile private. Mai mult, trebuie să rămânem uniți. Pentru a preveni fragmentarea, guvernanța arhitecturii financiare internaționale trebuie transformată pentru a o face mai eficientă, mai incluzivă, mai echitabilă și mai potrivită pentru lumea de astăzi.
Așteptările noastre pentru Summitul G20 de la Delhi sunt mari, fiind alături în special de aspirațiile partenerilor noștri africani care s-au întâlnit la Nairobi în perioada 4-6 septembrie pentru a se reuni în abordarea provocării climatice globale. Recunoașterea de către G20 că Uniunea Africană ar trebui să fie un membru cu drepturi depline ar fi istorică și facem apel la toți partenerii noștri să ni se alăture pentru a susține această decizie. Suntem hotărâți să ne asigurăm că de schimbările transformatoare pe care le propunem beneficiază toate țările vulnerabile în curs de dezvoltare din toate regiunile, inclusiv din America Latină și Caraibe.
În acest scop, am identificat patru principii care vor ajuta la ghidarea drumului de urmat:
Nicio țară nu ar trebui să aleagă între lupta împotriva sărăciei și lupta pentru protejarea și conservarea planetei.
Confruntându-se cu nevoi diferite, țările ar putea avea nevoie să urmeze diverse căi de tranziție, în timp ce se unesc pentru a îndeplini obiectivele Acordului climatic de la Paris din 2015. (De aceea accelerăm parteneriatele pentru o tranziție energetică justă și pachetele de țară pentru pădure, climă și natură.)
Sunt necesare mai multe resurse financiare pentru a sprijini economiile vulnerabile să-și scoată populațiile din sărăcie, protejând în același timp planeta.
Pentru a face față provocărilor globale de astăzi, de la atingerea emisiilor zero nete de gaze cu efect de seră la reducerea inegalității, un factor dependent va fi extinderea utilizării fluxurilor de capital privat către economiile emergente și în curs de dezvoltare.
Pentru a sprijini măsurile concrete care au fost convenite sau avansate la Paris în luna iunie și la Nairobi luna aceasta, lumea va avea nevoie de un stimul financiar puternic. Din fericire, am atins deja obiectivul de 100 de miliarde de dolari în drepturi speciale de tragere (DST, unitatea de cont a Fondului Monetar Internațional) sau în contribuții echivalente care urmează să fie canalizate către cele mai vulnerabile țări ale lumii, în special în Africa. Solicităm acum angajamente suplimentare. Guvernele capabile să ofere mecanisme suplimentare de redirecționare a DST ar trebui să facă acest lucru și să își respecte rapid angajamentele.
Există acum o mare probabilitate ca și anul acesta să ne atingem obiectivul de 100 de miliarde de dolari din finanțarea climatică. Vom monitoriza îndeaproape această țintă și vom căuta să ne asigurăm că țările cele mai vulnerabile își asigură accesul la cota echitabilă.
Dar trebuie să fim mai eficienți în utilizarea acestui capital. Fiecare dolar de împrumut acordat de băncile multilaterale de dezvoltare (BMD) ar trebui completat în oglindă cu cel puțin un dolar din finanțare privată. Pe această bază, ne așteptăm ca astfel să se atragă cel puțin o sumă suplimentară de 100 de miliarde de dolari de bani privați în fiecare an în economiile în curs de dezvoltare și emergente.
De asemenea, ne așteptăm la o creștere generală de 200 de miliarde de dolari a capacității de creditare a BMD în următorii zece ani, prin optimizarea bilanțurilor lor și permițându-le să își asume mai multe riscuri. Dacă reformele aflate în discuție în sistemul BMD vor fi implementate, aceste instituții ar putea avea nevoie de mai mult capital. Reafirmăm importanța realizării unor proiecte majore de infrastructură în Africa și dorim să continuăm colaborarea în acest domeniu.
Trebuie să îmbunătățim oportunitatea și predictibilitatea mecanismului de coordonare a restructurării datoriilor pentru țările cu venituri mici (Cadrul comun G20 pentru tratarea datoriilor) și să discutăm extinderea acestuia la țările cu venituri medii-jos. De asemenea, trebuie să accelerăm suspendarea datoriilor atunci când este necesar, inclusiv pentru a mări spațiul fiscal pentru țările aflate în dificultate de îndatorare.
Cadrul comun a dat deja rezultate pentru Ciad și Zambia și poate fi și trebuie să fie utilizat și în altă parte. Adevărul este că țările trebuie să se sprijine reciproc atunci când cineva este lovit de un dezastru. Acest lucru necesită instrumente specifice pentru a le consolida rezistența, inclusiv o clauză privind criza climatică în contractele de plată a datoriilor.
Aceasta este, fără îndoială, o agendă ambițioasă. Toate instituțiile financiare și toți “actorii” vor trebui să lucreze împreună pentru a o îndeplini. O parte din acest efort de cooperare trebuie să implice coordonarea BMD și a băncilor publice de dezvoltare în rețeaua globală de bănci de dezvoltare „Finance in Common”. Cooperarea în tranziția energetică poate fi realizată prin Clubul Climatic, pe care G7 l-a înființat pentru a îndeplini Acordul de la Paris privind clima.
Totuși, vor trebui găsite noi căi pentru impozitarea internațională, având în frunte G20, pentru a ne îndeplini angajamentele privind clima. Aici, guvernele vor trebui să restrângă fluxurile financiare care scapă de sistemele fiscale legitime.
Dincolo de o mai bună aplicare a impozitelor, țările în curs de dezvoltare vor avea nevoie de parteneriate echitabile care să le permită să genereze valoare adăugată prin prelucrarea materiilor prime și a mineralelor esențiale la nivel local și care să ne întărească angajamentul de a consolida infrastructura alimentară și de sănătate.
O reaprovizionare financiară ambițioasă a Asociației Internaționale de Dezvoltare, o aprofundare a Facilității FMI pentru Reducerea Sărăciei și Creștere și o finanțare sporită pentru Banca Mondială și alte facilități concesionale ale FMI pot juca, de asemenea, un rol important în sprijinirea celor mai sărace țări din lume. Aici, este clar că includerea vulnerabilității climatice în misiunea Băncii Mondiale/FMI va permite mai multe investiții în proiecte care ajută țările sărace în combaterea schimbărilor climatice. Mai mult, trebuie să creăm o nouă facilitate internațională de finanțare pentru păduri pentru a plăti pentru serviciile ecosistemice. De asemenea, va fi necesar să se diminueze sau să se reducă riscurile, în special riscurile de schimb valutar, ale unor astfel de investiții.
Pentru a ne asigura că angajamentele se traduc în realizări concrete, am înființat un comitet de lucru comun care include organizații internaționale și regionale, țări și societăți civile pentru a urma această foaie de parcurs.
Reuniunea G20 trebuie să demonstreze că liderii lumii sunt pregătiți și serioși în ceea ce privește îndeplinirea Agendei de la Paris pentru a realiza „Un pământ, o familie, un viitor”.
Autorii:
Azali Assoumani este președintele Comorelor și președintele Uniunii Africane.
Emmanuel Macron este președintele Franței.
Bola Tinubu este președintele Nigeriei.
Acest comentariu mai este semnat și de: Prim-ministrul Pedro Sánchez (Spania și Președinția UE); președintele Hakainde Hichilema (Zambia); președintele William Ruto (Kenia); președintele Macky Sall (Senegal); premierul Abiy Ahmed (Etiopia); președintele Abdel Fattah al-Sisi (Egipt); președintele Patrice Talon (Benin); și prim-ministrul Mia Mottley (Barbados).
Traducerea, adaptarea, editarea: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate 2023.
Leave feedback about this