Indicele BET, care urmăreşte cele mai lichide 20 de companii de la Bursa de Valori Bucureşti, a atins pe 7 iulie valoarea 34.100 de puncte, un nou maxim istoric, după un avans de 39,6% de la 1 ianuarie şi de 83% faţă de aceeaşi dată a anului trecut, devenind lider regional detașat, arată datele agregate de Ziarul Financiar.
Un material realizat de analistul și consultantul Ionel Dancă
Una dintre întrebările cele mai frecvent în acest context este de ce cresc indicii bursieri dacă economia României a încetinit sau scade după cum arată ultimele statistici privind indicatorii macroeconomici. Creșterea indicilor BVB în timp ce economia reală a României încetinește sau intră în recesiune tehnică reprezintă un fenomen clasic de decuplare explicat de analiști prin structura specifică a pieței locale.
Astfel, structura Indicelui BET ne arată că Bursa de Valori București nu reprezintă corect întreaga economie. În timp ce sectorul IT, construcțiile sau micile afaceri suferă, companiile din BET (energie, utilități, bănci) beneficiază de pe urma dobânzilor mari și a tarifelor reglementate, rămânând extrem de profitabile.
Oferta restrânsă de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti şi concentrarea pieţei în jurul câtorva companii mari, care nu reflectă per ansamblu economia reală, permit cotaţiilor să se menţină ridicate chiar şi într-o perioadă în care evoluţia produsului intern brut prezintă semne clare de încetinire, a fost și una dintre concluziile unui panel de dezbateri desfășurat recent pe acest subiect la ZF Capital Market Summit 2026.
Evident, oferta restrânsă de acțiuni și cererea uriașă duc automat la creșterea prețurilor. De exemplu, fondurile de pensii private acumulează lunar sute de milioane de euro din contribuțiile românilor, însă, având restricții de investire în afara țării, acestea cumpără constant acțiuni la BVB. De asemenea, investitorii individuali (retailul) continuă să se impună ca participant activ la piaţă și alimentează cotaţiile cu fluxuri de bani în creștere.
În același timp, transmisia evoluțiilor din economie în profiturile companiilor nu se realizează într-un interval de timp scurt și oricum acest lucru se produce asimetric în cadrul diferitelor sectoare și companii, arată o analiză publicată de analistul financiar Radu Crăciun. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că, în timp ce indicatorii macroeconomici consemnează evoluții referitoare la trecut, piața acțiunilor captează asteptările viitoare ale investitorilor cu privire la evoluția economiei și a profiturilor companiilor. Așa se explică evolutiile contraintuitive ale piețelor bursiere deși, pe termen mediu si lung, evoluția bursei reprezintă inevitabil reflexia tendințelor generale din economie, este de părere analistul Radu Crăciun.
Un alt element important în evoluția bursei de la București, consemnat în prima jumătate acestui an, este reorientarea capitalului de la obligațiuni către acțiuni, preponderent. În contextul în care dobânzile la titlurile de stat și obligațiuni au început să scadă în 2026, brokerii și investitorii și-au mutat lichiditățile masiv către piața de acțiuni (+116% volum de tranzacționare an/an). Tranzacțiile cu acțiuni la Bursa de Valori București au înregistrat mai mult decât o dublare în primele cinci luni din 2026, devenind din nou principalul motor al pieței și răsturnând structura din 2025, când obligațiunile dețineau aproape două treimi din volumul intermediat, arată calculele realizate de Termene Business Hub pe baza datelor de la BVB.
Cumulat, piața a trecut de la a fi dominată de obligațiuni (63,5%) la a fi dominată de acțiuni (60,7%) – o rotație de aproximativ 24,3% de la an la an. În mai, ponderea obligațiunilor a scăzut cu circa 15,8% (de la 44,6% la 28,8%). Practic, dacă în 2025 obligațiunile fuseseră motorul lichidității la BVB, în 2026 acțiunile au redevenit clar segmentul principal, mai arată aceeași analiză.
Pe de altă parte, alte analize atrag atenția că evoluțiile BVB, mult peste așteptările investitorilor și starea generală a economiei amintesc de exuberanța din 2007, acțiunile având acum o primă de risc negativă. Potrivit analizei „Calculul indicatorului Earnings Yield și al Primei de Risc asociate companiilor de la BVB”, realizată de Mihai Căruntu, vicepreședintele AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România), citată de Conso.ro, diferențialul dintre valoarea Earnings Yield și randamentul obligațiunilor guvernamentale ne indică o primă de risc negativă pentru companiile din indicele BET.
După cum explică Mihai Căruntu, Earnings Yield este de fapt varianta cu numărătorul și numitorul inversat al multiplului PER, cel mai popular multiplicator în lumea investițiilor bursiere (PER este raportul dintre capitalizarea unei companii și profitul său net). Cu cât valoarea Earnings Yield este mai ridicată, cu atât o companie este teoretic mai susceptibilă de o anumită subevaluare. Și, în consecință, acțiunea respectivă ar putea avea asociat un potențial de creștere mai ridicat pe termen mediu și lung.
În același timp, diferențialul dintre valoarea Earnings Yield și randamentul obligațiunilor guvernamentale poartă numele de primă de risc; un nivel mai ridicat al primei de risc este de natură să-i motiveze pe investitori să investească într-o acțiune. Dacă această primă de risc este considerată prea scăzută, tinde eventual către zero sau chiar ajunge în teritoriu negativ, înseamnă că acțiunea poate fi în mod îndreptățit suspectată de o parte a investitorilor ca fiind exagerat de scumpă.
În luna mai, indicatorul Earnings Yield pentru companiile din componența BET a fost de 6,3% (în scădere de la 22% la finalul lui 2022, 12% în decembrie 2024 și 10,7% în decembrie 2025). Pe de altă parte, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani este pentru România de 6,9%, ceea ce duce la o primă de risc negativă pentru companiile din BET, de -0,6% (diferențialul dintre Earnings Yield și randamentul obligațiunilor pe 10 ani), potrivit analizei realizate de Conso.ro pe baza acestei metodologii.
Prin urmare, apare o nouă întrebare. Urmează o corecție bursieră după această perioadă de ”exuberanță” a indicilor BVB? Analistul financiar Radu Crăciun considera într-o analiză publicată la începutul anului că o piață în scădere va interveni, poate nu în 2026, dar este o probabilitate semnificativă să se manifeste într-un interval de timp de până la trei ani. Și aceasta nu trebuie să fie considerată nicio surpriză.
În opinia lui, ”Piața se poate dovedi așa zis “irațională” destul de mult timp, chiar în pofida unor opinii avizate că ar fi nejustificat de scumpă. Cu toate acestea, piețele de scădere cu amplitudine ridicată sunt inevitabile și se manifestă periodic, chiar dacă durează sensibil mai puțin timp raportat la cele de creștere. Și este doar o amăgire faptul că în viitor ar fi altfel.”
