România este încă țara cu cele mai puține locuințe asigurate din Uniunea Europeană și una dintre cele mai expuse în caz de calamitate din întreaga lume civilizată. Valul de inundații anunțat astăzi, devenit deja o obișnuință anuală, ar trebui să ne facă să ne gândim la poziția în care ne aflăm. La fel, cutremurele din ce în ce mai frecvente care au epicentrul în zone mai puțin cunoscute pentru seisme.
“ Cod portocaliu şi galben de inundaţii în mai multe zone ale țării. Cât durează atenţionarea meteo emisă de hidrologi“. Este titlul promovat de unul dintre site-urile importante de știri, iar internetul este plin, de câteva zile, de materiale asemănătoare. A venit sezonul inundațiilor și o bună parte a teritoriului România este expus la pericole. De ani buni, pagubele provocate de inundații ori alunecări de teren pun în dificultate oamenii, dar și autoritățile locale sau chiar pe cele centrale, deși nu ar trebui să se întâmple astfel. Motivele sunt multiple și pentru a scăpa de “emoțiile” anuale ar fi nevoie de decizii majore și de sume pe măsură, care să fie direcționate inclusiv către construcții pentru protecție în caz de inundație sau către consolidarea locuințelor cu probleme. Până acolo, însă, toți la îndemână un instrument care ne ajută să ne protejăm în caz de calamitate.
Sigur că primul lucru care contează atunci când ești lovit de un dezastru natural este să supraviețuiești, dar majoritatea reușesc să treacă de această etapă și își vor duce viața mai departe. Iar viața lor e de multe ori influențată major de efectele calamităților. Unii își pierd locuința, alții bunurile din locuință. Unora le este afectată masiv casa și aceasta în condițiile în care propria locuința reprezintă singurul activ important al majorității românilor. Un studiu realizat la nivel mondial arată că doar în 2022 calamitățile au provocat pagube de 270 de miliarde de euro. Pentru România nu există statistici foarte clare, însă o privire aruncată pe știrile din ultimii ani ne poate ajuta să vedem că dimensiunile pierderilor sunt semnificative.
Paradoxal, deși suntem una dintre cele doar două țări europene în care asigurarea împotriva dezastrelor este obligatorie, avem cel mai mic procent de locuințe asigurate și încă la o distanță uriașă față de celelalte țări UE.
Statistica asigurărilor de locuință pe zone arată că regiuni expuse semnificativ la cutremur și inundații au un grad foarte redus de asigurare și că gradul de cuprindere în asigurare (circa 20%) este dat mai degrabă de o parte a orașelor mari, în principal București și cele din Ardeal, media pe restul țării fiind undeva între 10 și 15%. Este, de altfel, cel mai mic grad de asigurare din Europa, în condițiile în care un studiu EIOPA relevă că media UE este undeva la 63% locuințe asigurate.
Circa 2 de euro pe lună pentru asigurarea obligatorie de calamitate și maximum 10-15 euro pentru asigurarea completă, care îți garantează toată valoarea locuinței și bunurilor
Sistemul din România presupune că toți proprietarii de locuințe din România sunt obligați să se asigure împotriva dezastrelor. Pentru că nimeni nu aplică și amenzile stabilite prin lege, însă, cuprinderea în asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatoriu presupune achiziționarea unei polițe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o entitate creată prin lege, dar controlată de acționari privați, societăți de asigurare. Polița PAD, emisă de PAID, poate fi cumpărată de la oricare dintre acționarii companiei, de la societățile care au acorduri cu PAID sau chiar de la PAID direct.
Aceasta costă 130 de lei pe an pe an pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pe an pentru cele din chirpici și alte materiale mai puțin rezistente. Ar însemna , așadar, puțin peste 2 euro pe lună, pentru locuințele din materiale moderne, adică marea majoritate. Pentru acești bani primiți protecție pentru daunele provocate de cutremur, inundație (fenomenul natural, nu cele de conductă) și alunecări de teren, în limita unor daune de 10.000 de euro pentru casele din chirpici și 20.000 de euro pentru locuințele din materiale moderne.
Aproape întreg portofoliul PAID- potențialele daune aferente unui număr de 1,8 milioane – 2 milioane de polițe, în funcție de moment- este reasigurat. Aceasta înseamnă că, în cazul unui eveniment major, sarcina pentru plata daunelor va reveni unor companii gigant, care se ocupă cu reasigurarea riscurilor de catastrofă la nivel global. În prezent, contractul de reasigurare semnat de PAID cuprinde daune de până la 1 miliard de euro și cel mai probabil va mai crește la următoarea reînnoire trimestrială.
Totuși, așa cum este construită în prezent, polița PAD este prea puțin acoperitoare, mai ales pentru locuințele din orașele mari, unde prețurile imobiliarelor depășesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, PAD nu acoperă și valoarea bunurilor din locuință, care în unele cazuri ajunge la sume substanțiale.
Soluția pentru o protecție completă stă în al doilea palier de asigurare, polițele facultative. Acestea pot fi achiziționate de la orice societate autorizată să vândă asigurări generale în România. Condițiile de asigurare sunt diferite de la firmă la firmă, însă, referitor doar la riscurile de calamitate, toate produsele acoperă o sumă apropiată de întreaga valoare a locuinței, așa cum reiese din evaluările de specialitate. Altfel spus, suma de 20.000 de euro acoperită de PAD este suplimentată până la o valoare care să permită păgubitului să își refacă locuința, în caz că se mai poate face ceva, sau să își cumpere una similară sau aproape similară.
Costul unei astfel de asigurări este, în general, undeva între 0,1 și 0,2% din valoarea asigurată. Pentru o locuință din București, de exemplu, evaluată la un preț de 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 și 150 de euro pe an, adică în jur de 10 euro pe lună. Menționăm că acest cost este pentru o poliță care acoperă și bunurile din locuință, într-o anumită limită, facilitate care nu există în cazul poliței obligatorii.
În afară de riscurile catastrofale acoperite și de PAID, la care se pot adăugă și furtuna sau grindina, polițele facultative acoperă și alte cauze relativ frecvente de daună cum ar fi incendiul sau iniundația de conductă și poate include și o clauză de răspundere față de terți, în cazul în care proprietarul provoacă daune vecinilor, de exemplu.
UNSAR: Despăgubiri de peste 46 milioane lei achitate pentru locuințele afectate de furtuni
Asigurătorii Membri ai UNSAR au achitat în perioada 2019-2022, doar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de furtuni, despăgubiri în valoare de peste 46 milioane de lei, în baza asigurărilor facultative de locuințe, anunță un comunicat al UNSAR . Conform analizei realizate la nivelul asociației, această sumă a fost plătită pentru aproape 14.000 dosare de daună. Dintre acestea, numai anul trecut au fost achitate despăgubiri pentru 3.540 de cazuri.
Desigur, numărul locuințelor afectate de furtuni este mai mare, însă doar proprietarii locuințelor asigurate au putut beneficia de sprijin financiar din partea companiilor de asigurări.
Astfel de fenomene naturale, care produc pagube semnificative, au devenit din ce în ce mai des întâlnite în România, ceea ce se reflectă și în atenția pe care românii încep să o acorde asigurărilor facultative de locuințe. De altfel, conform unui studiu sociologic realizat anul trecut la solicitarea UNSAR, una dintre principalele temeri ale românilor care vizează locuințele este inclusiv riscul unor fenomene naturale extreme, cauzate de schimbările climatice.
„Furtunile, amplificate de schimbările climatice, au devenit din ce în ce mai prezente în viața noastră, iar urmările acestora nu se lasă așteptate. Acum poate ar fi momentul pentru a ne informa despre cea mai bună soluție de protecție financiară – polița de asigurare – astfel încât fiecare dintre noi să fie #sigurACASĂ alături de cei dragi”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte & Director General UNSAR.
Leave feedback about this