Urgența României este aceeași de ani de zile, respectiv adresarea problemei deficitului bugetar, care nu numai că nu se rezolvă, dar pare că se și amplifică în acest an: ne-am obișnuit să vorbim despre deficite de 6-7% ca și cum nu mai e nimic deosebit. Nu cred că o creștere a taxelor în 2025 ar mai fi vreo surpriză pentru cineva. Vedem inflația pe final de an rămânând peste 4% atât în 2024 cât și în 2025. Cred că România mai poate obține încă mulți ani o creștere economică semnificativ peste nivelul țărilor din vestul Europei și chiar și peste țările din regiune dacă reușește să-și continue și definitiveze obiectivele investiționale majore de infrastructură*, spune Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România.
Cum arată la acest moment tabloul general al indicatorilor macroeconomici ai României? Ce e *verde* și ce e *roșu* pe tabloul de bord? Ce este cel mai urgent de îmbunătățit, cine și ce trebuie să facă pentru ca situația să nu degenereze?
Tabloul general arată o economie care crește sub potențial și relativ dezechilibrat când vine vorba de sectoarele economice principale. Industria este pe minus, construcțiile pe plus (în mare parte datorită lucrărilor publice de infrastructură), iar serviciile (probabil mai relevante pentru evaluarea încrederii mediului privat) sunt într-o cvasi-stagnare, în ciuda creșterii destul de puternice a salariilor. Într-o altă ligă va fi probabil agricultura anul acesta, care pare să aibă probleme excepționale datorită secetei.
Urgența este aceeași de ani de zile, respectiv adresarea problemei deficitului bugetar, care nu numai că nu se rezolvă, dar pare că se și amplifică în acest an. Situația este destul de complicată și după pandemie pare că ne-am obișnuit să vorbim despre deficite de 6-7% ca și cum nu mai e nimic deosebit. Suntem în procedura de deficit excesiv, Comisia Europeană va cere măsuri și un calendar clar, dar probabil anul acesta nu vom vedea mare lucru. Piețele urmăresc aceste lucruri, agențiile de rating de asemenea, iar reacțiile adverse vin de cele mai multe ori destul de brusc. De cealaltă parte, deficitul bugetar nu poate fi redus prea rapid fără a transmite o undă de șoc în economie. Deci este o situație complicată care va necesita mult timp pentru remediere, probabil două cicluri electorale, dar de undeva trebuie să începem.
După orice *an de miere* vine și *anul de fiere*: la ce surprize mai puțin plăcute să ne așteptăm în anul 2025? Impozit progresiv? Creștere de TVA? Și una și alta? Cum apreciați, pentru buget, introducerea unui impozit progresiv, în comparație cu actuala așazisă cotă unică?
Nu cred că o creștere a taxelor în 2025 ar mai fi vreo surpriză pentru cineva. Nu știu dacă a fost o strategie de comunicare, probabil că nu, dar este clar că așteptările sunt foarte bine ancorate în această direcție. În același timp, cred că nimeni nu știe în acest moment ce se va modifica exact. Se lucrează probabil cu multiple scenarii, din câte am văzut au fost respinse la nivel declarativ cele legate de TVA și impozitul progresiv. Personal, cred că ar fi mai potrivit pentru România să mențină o cotă unică (fără excepții) pentru încă câțiva ani, dar este destul de clar că până la urmă tot la impozitul progresiv vom ajunge.
Ce impact va avea asupra antreprenorilor, pe termen mediu și lung, creșterea oarecum *din pix* a salariului minim pe economie și încercările de corelare a acestuia cu salariul minim european? Ce impact poate avea asupra competitivității exporturilor românești?
Nu subscriu la expresia ”din pix”. Chiar dacă deciziile de creștere a salariului minim au fost până acum pur politice (adică nu s-au bazat pe o formulă clară), nu pot spune că acestea au fost complet decuplate de evoluția generală a economiei. Sunt industrii care în mod sigur au fost afectate negativ de creșterile succesive ale salariului minim (textilele de pildă), dar probabil că oricum nu am fi rămas prea mult timp competitivi în acele segmente. Corelarea cu salariul minim european nu înseamnă că vom avea un salariu minim unic la nivelul UE, ci un set de principii unice. Adoptarea unei formule de calcul a salariului minim și corelarea lui cu salariul mediu brut va îmbunătăți predictibilitatea evoluției salariului minim.
Cum vedeți evoluția ratelor dobânzilor la care se va împrumta statul pe viitor, în condițiile în care ajustarea fiscală întârzie nepermis de mult?
Vedem dobânzile la titlurile de stat în scădere, având în vedere că estimăm în scădere și dobânda-cheie a BNR. Faptul că ajustarea fiscală întârzie va face, probabil, ca reducerea dobânzii cheie să nu se transmită proporțional în reducerea costurilor cu împrumuturile, în special pentru cele pe termen mai lung. Acest lucru s-a văzut de fapt și după ultima tăiere de dobândă a BNR de la începutul lunii iulie, dobânzile la titlurile de stat pe termen lung (să zicem în jur de 10 ani) situându-se în prezent aproximativ la același nivel cu cel de dinaintea reducerii de dobânda. Pentru împrumuturile pe termen scurt, transmisia politicii monetare este mai bună.
Întregul interviu, cu detalii despre adoptarea euro și evoluția principalilor indicatori economici, îl puteți urmări AICI
Leave feedback about this