Surprinzător sau nu, 62% dintre europeni declarau că au o formă de asigurare a locuinței – arată rezultatele Eurobarometrului realizat de EIOPA. Acesta este, de altfel, și tipul de poliță non-life cu cea mai mare răspândire la nivel european, depășind chiar și asigurările auto CASCO cu 5 p.p.
La finalul celui mai călduros an din istoria înregistrărilor meteo, un an în care aproape nicio regiune nu a fost ferită de dezastrele naturale, EIOPA a realizat un sondaj Eurobarometru la nivelul UE. E vorba despre 25.951 interviuri online cu consumatori cu vârstă de 18 ani +. Scopul urmărit: colectarea de informații despre tendințele consumatorilor în sectoarele asigurărilor și pensiilor.
Ce a însemnat 2024 din perspectiva dezastrelor naturale ce au lovit statele din Europa? Cât de puternic au rămas în mentalul colectiv inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est (care au afectat Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), Furtuna Boris (impact economic de miliarde de euro) sau incendiile de vegetație din sudul Europei (Grecia, Italia, Spania și Portugalia)?
Un factor care cu siguranță a contribuit la această realitate este că majoritatea celor intervievați spun că aceste tipuri de polițe oferă cea mai bună valoare pentru banii investiți atunci când sunt comparate cu alte tipuri de asigurări. Astfel, 7 din 10 repondenți apreciază în mod special “valoarea primită în schimb” pentru prima de asigurare a locuinței.
România stă bine în aceste clasamente, căci foarte interesantă este și comparația făcută de EIOPA între modul în care consumatorii din diferitele țări ale Uniunii Europene simt că investiția în polița lor de asigurare a locuinței a meritat. Dacă media la nivel european a celor care cred că asigurarea locuinței “își merită banii” este undeva la 70%, în România procentul este undeva la 78% – ceea ce poziționează România pe un loc 6 în topul celor 27 state membre ale UE la acest capitol.
Deloc întâmplător am putea spune, având în vedere faptul că românii se și tem de anumite riscuri atunci când vine vorba de locuințele lor, iar acest lucru cumva se transpune și în interesul în creștere față de această formă de protecție pentru locuințe. Mai mult decât atât, doar 17% dintre români au declarat în studiile făcute de UNSAR și IRES că ar deține suficiente economii pentru a-și repara locuințele, în cazul în care ar fi afectate de un dezastru natural sau un incident major.
Atitudinea pozitivă vizavi de asigurări reliefată de EIOPA vine în contextul în care, deși doar circa 2 din 10 locuințe din România sunt asigurate complet în fața riscurilor ( atât polița obligatorie PAD, cât și pe cea facultativă), companiile de asigurări din țara noastră au achitat în primele 9 luni ale anului trecut despăgubiri de 130 milioane lei – conform datelor oficiale publicate de către ASF. Cifrele mai arată că sprijinul financiar oferit de industria de profil a crescut cu 9% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2023 (119 milioane lei). Peste 95% din valoarea acestor despăgubiri (adică 124 milioane lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu 25% față de cele din primele 9 luni ale anului 2023.
Concluzia: 2024 a fost un an al dezastrelor naturale în Europa, și nu numai. Noi cum ne pregătim pentru 2025?
Leave feedback about this