Depozitul bancar rămâne cea mai utilizată formă prin care românii încearcă să își protejeze economiile, având în vedere accesibilitatea ridicată a produsului, gradul redus de complexitate și siguranța oferită de bancă și, în caz că apar probleme, de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Totuși, în vremuri ca cele pe care le trăim, marcate de inflație ridicată și variații masive ale cursului de schimb, depozitul nu mai este suficient pentru a prezerva valoare banilor. Pe măsură ce piețele din România se extind și se diversifică, sunt de luat în calcul cel puțin două metode prin care puteți obține chiar randamente peste inflație.
Obligațiunile, formă de investiție cu un risc scăzut spre mediu și acțiunile, active cu un risc mediu și crescut, au demonstrat că au capacitatea de a aduce celor care le utilizează randamente peste inflație, lucru important mai ales în această perioadă complicată din punct de vedere economic, în care simplul depozit bancar oferă de ani deja ranamente real negative, adică sub inflație. Dacă nu și acțiunile, măcar obligațiunile ar trebui să facă parte din mix-ul de investiții, inclusiv în cazul oamenilor simpli, cu noțiuni de bază privind investițiile. Dar care este diferența dintre cele două forme de investiții?
“Trăim într-un mediu volatil și suntem în permanență în căutarea unor soluții care să ne protejeze economiile pe termen lung, măcar prin păstrarea
valorii lor actuale (să fie apărate de inflație/devalorizare). Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că 1 leu sau 1 euro de azi nu vor mai avea aceeași valoare peste un an, doi, cinci sau cu atât mai puțin peste 10. Tocmai de aceea apare întrebarea firească: cum putem diminua, măcar parțial, efectele inflației asupra economiilor noastre? Iar primul pas pentru o mai eficientă protejare a economiilor este investirea, în funcție de apetitul de risc al fiecăruia.”, notează FinEco24News.ro
n definiția clasică dintr-un dicționar economic, acțiunile sunt titluri de valoare care atestă faptul că o persoană sau o organizație deține o cotă parte din capitalul social al unei companii. De partea cealaltă, obligațiunile sunt titluri de creanță prin care emitentul (care poate fi statul, municipalitatea sau companiile) se împrumută de la investitori (vom vedea mai departe în ce condiții).
Atât acțiunile, cât și obligațiunile sunt aducătoare de venit pentru cel care le deține. În ceea ce privește acțiunile, venitul adus este variabil și poate avea două componente. Pe de o parte avem ceea ce denumim dividend (partea din profitul companiei distribuită acționarilor), iar pe de altă parte avem o componentă ce poate proveni din aprecierea prețului acțiunii (diferența dintre prețul de azi și cel la care am cumpărat acțiunea).
În cazul obligațiunilor, venitul este fix și ia forma de dobândă (cupoane) plătită periodic până se ajunge la scadență. La finalul perioadei, investitorului îi este restituită integral și suma investită inițial.
Observăm astfel diferența dintre venituri fixe și variabile. Din perspectiva investitorului, obligațiunile sunt considerate, în general, instrumente mai sigure. În cazul acțiunilor, potențialul de câștig poate fi mai mare, însă există și posibilitatea ca veniturile să lipsească. De exemplu, compania poate să nu înregistreze profit sau acționarii pot decide să nu distribuie dividende. În plus, prețul acțiunilor poate scădea sub nivelul la care acestea au fost cumpărate.
O diferență importantă între obligațiuni și acțiuni ține și de drepturile pe care le oferă deținătorului. Acțiunile, reprezentând proprietatea asupra unei părți dintr-o companie, oferă și drept de vot în Adunarea Generală a Acționarilor, nu doar posibilitatea participării la profit. Obligațiunile, pe de altă parte, nu dau dreptul deținătorului să intervină în activitatea companiei și să participe la deciziile ce se iau în privința acesteia.
Privind lucrurile din perspectiva celui care are nevoie de bani, apare o altă întrebare importantă: ce variantă este mai avantajoasă? E mai bine să emită și să vândă obligațiuni, poate la o rată a dobânzii mai mare, la un moment dat, în funcție de condițiile pieței, asumându-și doar obligația de returnare a sumei împrumutate și a dobânzilor? Sau e mai bine să emită și să vândă acțiuni, diminuându-și cota de deținere în firmă și aducând noi acționari în companie (acționari ce pot fi sau nu de acord cu direcția în care acționarul majoritar direcționează compania)?
Nu cred că există un răspuns unanim acceptat: vedem asta și pe Bursa de Valori București (ca de altfel pe orice altă bursă) unde se tranzacționează și acțiuni și obligațiuni. Trebuie să spunem și că obligațiunile pot fi și ele listate și tranzacționate pe piața de capital: astfel, cei care vor să le valorifice înainte de scadență, le pot vinde și pot face rost de lichiditate (de regulă ieșind pe minus față de situația în care ar fi așteptat să se ajungă la scadență).
Aplicațiile de investiții precum XTB pot facilita accesul investitorilor la astfel de instrumente financiare, inclusiv Acțiuni și ETF-uri cu deținere, printr-o platformă dezvoltată intern, cu suport local și resurse educaționale în limba română. Pentru cei aflați la început, acest tip de acces poate fi util nu doar pentru realizarea efectivă a investițiilor, ci și pentru înțelegerea treptată a diferențelor dintre clasele de active, a raportului risc–randament și a modului în care poate fi construit un portofoliu în funcție de obiectivele personale. Clienții pot începe să investească pornind de la orice sumă, pot utiliza Planurile de Investiții pentru obiective pe termen lung și pot beneficia de comision 0%* pentru un rulaj lunar de până la 100.000 EUR, precum și de un beneficiu de tip dobândă** pentru fondurile neinvestite.
Lumea investițiilor este diversă și oferă opțiuni pentru fiecare, fie că vorbim despre companii care caută finanțare, fie despre investitori care își caută instrumente potrivite propriului profil de risc și obiectivelor financiare.
Leave feedback about this