România ocupă un trist loc trei în Europa în ceea ce privește deficitul de protecție în caz de catastrofă. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât țara noastră este expusă la aproape toate tipurile de evenimente severe, de la inundații masive și cutremure până la furtuni, îngheț și grindină.
Potrivit celui mai recent raport al Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), România se află pe locul trei, după Grecia și Italia, în topul țărilor care au cel mai mare decalaj actual total al deficitului de protecție pentru catastrofele naturale (NatCat), anunță un comunicat al Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță in Asigurari (UNSICAR).
Acest lucru poate fi explicat prin faptul că aceste țări au pericole ridicate și o penetrare foarte scăzută a asigurărilor, în special pentru cutremure. Pentru România un deficit mare de protecție este și la inundații, care se mai înregistrează pentru Slovenia și Croația.
Mai mult, Europa este continentul care se încălzește cel mai repede, 2024 fiind declarat cel mai cald din ultimii 80 de ani, de când există date meteo detaliate, potrivit Serviciului European pentru Schimbări Climatice Copernicus. Temperatura medie a fost cu 1,47°C peste perioada de referință, iar două dintre cele patru anotimpuri au stabilit recorduri absolute de căldură. Anul trecut a adus pe continent perioade de caniculă, secetă, dar și inundații și ploi torențiale. Și în România 2024 a fost cel mai cald an de când se fac înregistrări.
Potrivit EIOPA, aproape 20% din pierderile economice directe cauzate de NatCat în Europa în ultimii cincizeci de ani au avut loc doar în ultimii trei ani.
Având în vedere creșterea numărului de calamități naturale, precum și a pierderilor provocate de acestea, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale a anunțat, în 30 ianuarie, că recomandă actualizarea modului în care riscurile de catastrofe naturale sunt luate în considerare, în urma unui exercițiu de reevaluare cuprinzător desfășurat în 2023 și 2024.
În prezent, doar 23% din totalul pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme și de fenomene legate de climă în Europa sunt asigurate, ceea ce conduce la un deficit substanțial de protecție prin asigurare, care se preconizează că va deveni și mai mare având în vedere actualele previziuni climatice.
„Anul trecut, Europa s-a confruntat cu valuri de căldură severe, iar catastrofele naturale distructive se produc tot mai frecvent și cu mai multă intensitate. Pe lângă inundațiile bruște înregistrate în regiunea Valencia, multe alte țări europene, printre care și România, s-au confruntat cu inundații grave, care au provocat pagube. NatCat reprezintă o provocare din ce în ce mai mare, cu riscuri materiale pentru societate și economie. De aceea, trebuie să abordăm mai bine deficitul de protecție prin asigurare, în special pentru catastrofele naturale. Asigurabilitatea și protecția față de catastrofele naturale trebuie să devină preocupări comune pentru asigurători și factorii de decizie, iar dacă nu sunt luate contramăsuri, decalajul de protecție se va mări”, consideră Dorel Duță, președintele UNSICAR.
Casa sau mașina? Ce este pe primul loc
Directorul Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) face o analiză comparativă a situației din România cu cea din Europa în ceea ce privește felul în care gândim atunci când vine vorba despre protecție, în contextul creșterii riscurilor climatice, cu efecte pe care le vedem toți, pe întregul continent. Conform sursei citate, dacă în Europa 62% din locuințe sunt protejate, în România doar 20% au o asigurare. ” Surprinzător sau nu, 62% dintre europeni declarau că au o formă de asigurare a locuinței – arată rezultatele Eurobarometrului realizat de EIOPA. Acesta este, de altfel, și tipul de poliță non-life cu cea mai mare răspândire la nivel european, depășind chiar și asigurările auto CASCO cu 5 p.p.”, scrie Alexandru Ciuncan.
Redăm , mai jos, analiza sa.
La finalul celui mai călduros an din istoria înregistrărilor meteo, un an în care aproape nicio regiune nu a fost ferită de dezastrele naturale, EIOPA a realizat un sondaj Eurobarometru la nivelul UE. E vorba despre 25.951 interviuri online cu consumatori cu vârstă de 18 ani +. Scopul urmărit: colectarea de informații despre tendințele consumatorilor în sectoarele asigurărilor și pensiilor.
Ce a însemnat 2024 din perspectiva dezastrelor naturale ce au lovit statele din Europa? Cât de puternic au rămas în mentalul colectiv inundațiile devastatoare din Europa Centrală și de Est (care au afectat Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), Furtuna Boris (impact economic de miliarde de euro) sau incendiile de vegetație din sudul Europei (Grecia, Italia, Spania și Portugalia)?
Un factor care cu siguranță a contribuit la această realitate este că majoritatea celor intervievați spun că aceste tipuri de polițe oferă cea mai bună valoare pentru banii investiți atunci când sunt comparate cu alte tipuri de asigurări. Astfel, 7 din 10 repondenți apreciază în mod special “valoarea primită în schimb” pentru prima de asigurare a locuinței.
România stă bine în aceste clasamente, căci foarte interesantă este și comparația făcută de EIOPA între modul în care consumatorii din diferitele țări ale Uniunii Europene simt că investiția în polița lor de asigurare a locuinței a meritat. Dacă media la nivel european a celor care cred că asigurarea locuinței “își merită banii” este undeva la 70%, în România procentul este undeva la 78% – ceea ce poziționează România pe un loc 6 în topul celor 27 state membre ale UE la acest capitol.
Deloc întâmplător am putea spune, având în vedere faptul că românii se și tem de anumite riscuri atunci când vine vorba de locuințele lor, iar acest lucru cumva se transpune și în interesul în creștere față de această formă de protecție pentru locuințe. Mai mult decât atât, doar 17% dintre români au declarat în studiile făcute de UNSAR și IRES că ar deține suficiente economii pentru a-și repara locuințele, în cazul în care ar fi afectate de un dezastru natural sau un incident major.
Atitudinea pozitivă vizavi de asigurări reliefată de EIOPA vine în contextul în care, deși doar circa 2 din 10 locuințe din România sunt asigurate complet în fața riscurilor ( atât polița obligatorie PAD, cât și pe cea facultativă), companiile de asigurări din țara noastră au achitat în primele 9 luni ale anului trecut despăgubiri de 130 milioane lei – conform datelor oficiale publicate de către ASF. Cifrele mai arată că sprijinul financiar oferit de industria de profil a crescut cu 9% față de valoarea achitată în aceeași perioadă a anului 2023 (119 milioane lei). Peste 95% din valoarea acestor despăgubiri (adică 124 milioane lei) au fost plătite în baza asigurărilor facultative pentru locuințe, în creștere cu 25% față de cele din primele 9 luni ale anului 2023.
Concluzia: 2024 a fost un an al dezastrelor naturale în Europa, și nu numai. Noi cum ne pregătim pentru 2025?
Leave feedback about this