June 14, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Actualitate Economie International Investitii

Furtuna datoriilor publice amenință iar Europa. Sunt piețele financiare mai pregătite ca în criza din 2008-2012?

Pentru prima dată în istorie, datoria publică a României a depășit 50% din Produsul Intern Brut, în primele două luni ale acestui an, punând autoritățile sub obligativitatea de a concepe un plan de redresare fiscală, așa cum prevede Legea responsabilității fiscal-bugetare. Datoria țării noastre este încă sub nivelul maxim impus de Tratatul de la Maastricht, care prevede ce condiții tehnice trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro însă acest nivel, de 60% din PIB, ar putea fi atins în 2025, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

De altfel, România stă bine în comparație cu majoritatea țărilor din Uniunea European. Potrivit datelor Eurostat, la finalul trimestrului III al anului trecut, datoria publică la nivelul UE era de aproximativ 91% din PIB, în timp ce la nivelul Zonei Euro acest indicator atingea aproape 98% din PIB. România este, așadar, undeva la jumătatea mediei, iar față de țările care dețin recordurile la acest capitol (Grecia, Italia, Portugalia, Spania) datoria guvernamentală în PIB este și de patru ori mai mică.

Totuși, dinamica este de natură să îngrijoreze, iar  Ministerul Finanțelor Publice(MFP) a anunțat deja pilonii planului ce urmează să fie pus în aplicare pentru a evita inflamarea datoriei României în continuare, iar aceștia vor fi creșterea investițiilor Statului în economia productivă precum și valorificarea la maximum a mecanismelor europene de sprijin, în cadrul cărora România are la dispoziție fonduri totale de până la 60 de miliarde de euro. Mai departe de aceste măsuri, însă,  mecanismele de piață sunt cele care trebuie să regleze derapajale.

Moment oportun pentru a întoarcere privirea spre Bursă

Piețele financiare nebancare din România oferă soluții în contextul creșterii îndatorării Statului, apreciază președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. “ Două dintre efectele cunoscute ale creșterii datoriei publice sunt reducerea economisirii și creșterea costului finanțării externe. Ambele efecte obligă Statul la o prezență mai importantă pe piețele financiare interne, ceea ce duce la o presiune mai mare și pentru mediul privat. Prin urmare, o consecință pe care o simțim deja în această perioadă este creșterea dobânzilor, deci un acces mai dificil la finanțările bancare. Este, am putea spune, un context potrivit pentru a ne duce cu privirea către piața de capital, ca sursă de finanțare pentru mediul privat, mai ales. Anul 2021 a venit cu noi recorduri pentru piața de capital, inclusiv în ceea ce privește numărul de listări. Peste 20 de companii au venit la Bursă doar anul trecut  și trebuie să o spunem,  România are încă foarte mult loc de creștere în această zonă. Interesul există, după cum ne arată numărul de companii nou listate, dar și datele aferente primelor trei luni din acest an. Valoarea tranzacțiilor la Bursa de Valori București  a depășit 5 miliarde de lei(peste 1 miliard de euro) în primul trimestru al acestui an, dublu față de perioada similară a anului trecut, un record istoric”, a declarat președintele ASF.  

În ceea ce privește fondurile private de pensii, altă piață supravegheată de ASF, Marcu amintește că relația între acestea și bugetul Statului este una directă, semnificativă și bidirecțională, dezvoltarea fondurilor însemnând în mod  real și acces mai ridicat al Statului la surse de finanțare.

“ La sfârșitul anului 2021, fondurile private de pensii (pilon II și pilon III) acumulau active totale de peste 92,5 miliarde de lei, adică peste 7,8% din PIB. Este o sumă semnificativă și nu trebuie uitat că cea mai mare parte a acesteia (în jur de 96%) o reprezintă activele fondurilor de pensii Pilon II, unde contribuția este obligatorie prin lege și va crește, așa cum s-a decis recent, cu un punct procentual, până la 4,75% din salariul brut. Relația între Stat și fonduri este însă una biderecțională, pentru că , la rândul său, sistemul, adică cei aproximativ 7,8 milioane de contribuabili participanți, ajută Bugetul să se finanțeze, în condițiile în care circa 60% din active sunt investite în titluri de stat. Amintesc aici că ASF a eliminat, prin derogare de la lege, limita maximă de 70% pentru deținerile de titluri de stat ale fondurilor. Este un sprijin atât pentru administratori, care pot merge într-o măsură mai importantă către un activ mai sigur în perioade cu volatilitate mare, dar și pentru Bugetul Statului”,

a afirmat Nicu Marcu.   

Criza datoriilor din 2008-2012, o lecție învățată cel puțin parțial.  Piețele financiare nebancare din Europa sunt mai unitare

Față de alte țări din Europa, situația României conferă un avantaj paradoxal pentru piețele financiare nebancare. Sunt piețe încă foarte mici, care presupun și riscuri mult mai puțin extinse, dar care au și un potențial uriaș de dezvoltare, mai ales dacă vorbim despre piața de capital. Chiar și fără această proprietate, piețele supravegheate de ASF sunt ancorate la mecanisme europene de protecție, dezvoltate chiar în urma ultimei crize a datoriilor euverane,  generată de criza financiară izbucnită în Statele Unite în 2007, după prăbușirea Lehman Brothers. Președintele ASF, Nicu Marcu, amintește despre aceste mecasnime.

“ După criza financiară din 2008-2012, în cadrul căreia criza datoriilor suverane a ocupat o parte importantă mai ales în Europa, s-au instituit mai multe mecanisme menite să protejeze piețele financiare nebancare. Ca membră a Uniunii Europene, România este parte a EIOPA, autoritatea europeană de reglementare în domeniul asigurărilor și al pensiilor private, dar și a ESMA, autoritatea europeană în domeniul piețelor financiare. România a adoptat deja o serie e măsuri menite să protejeze piețele amintite în eventualitatea unei noi crize și își actualizeză legislația concomitent cu celelalte țări membre. Crearea uniunii piețelor de capital este doar unul dintre proiectele mari la care România participă”

a mai spus președintele Nicu Marcu.

Un raport al Curții Europene de Conturi detaliază măsurile care s-au luat la nivelul UE după criza datoriilor suverane și trage concluziile privind schimbările care au intervenit în ultimul deceniu în ceea ce privește piețele financiare nonbancare.

“ Există însă în continuare o serie de provocări și deficiențe: printre acestea se numără rentabilitatea scăzută a băncilor, nivelul ridicat al creditelor neperformante din unele state membre și menținerea unui nivel ridicat al expunerilor suverane în unele bănci. Criza a evidențiat vulnerabilități în alte sectoare ale sistemului financiar, inclusiv în ceea ce privește fondurile de asigurări și de pensii, alți intermediary financiari nebancari, fondurile de investiții și infrastructura de piață.  Pentru a atenua riscurile care ar putea proveni din aceste sectoare în viitor, în special pentru marii operatori de importanță sistemică, au fost elaborate și o serie de răspunsuri în materie de politici…”, punctează documentul citat.

Enumerăm câteva dintre măsurile contabilizate de Curtea Europeană de Conturi, măsuri care au condus la o schimbare substanțială în ceea ce privește modelele de supraveghere în  pensii private și piața de capital. Având în vedere dimensiunile salae foarte mici și nivelul redus de diversificare, piața asigurărilor nu este încă importantă pentru România din perspectiva stabilității macroeconomice.

  • Noi norme prudențiale în sectorul pensiilor ocupaționale au fost introduse odată cu Directiva IORP II47, care urmărește să modernizeze și să armonizeze în și mai mare măsură normele microprudențiale aplicabile instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale, precum și să asigure protecția beneficiarilor (cum ar fi printr-o mai bună informare a acestora) în UE. Noile cerințe prudențiale reînnoiesc accentul pus pe cerințele în materie de guvernanță și de management al riscurilor aplicabile întreprinderilor, după modelul Directivei Solvabilitate II, introducând de exemplu noi dispoziții privind propria evaluare a riscurilor, politica de remunerare, funcțiile-cheie, cerințe de competență și onorabilitate în ceea ce privește administrarea și păstrarea în siguranță a activelor.
  • Noi norme ale UE pentru consolidarea supravegherii publice a produselor financiare și a intermediarilor financiari – acestea au abordat cerințe prudențiale pentru entitățile nereglementate din sectorul gestionării activelor, pentru operatorii de infrastructură de piață și pentru agențiile de rating de credit. De asemenea, pe lângă noi măsuri specifice de supraveghere, aceste norme au
    introdus noi obligații în materie de tranzacționare, de compensare și de decontare pentru produsele de pe piețele cu ridicata care cunoscuseră probleme legate de transparență în timpul crizei.
  • Norme privind abordarea riscurilor de lichiditate și a riscurilor legate de efectul de levier în cazul fondurilor de investiții alternative – UE a adoptat Directiva AFIA cu scopul de a impune anumite reguli de comportament prudențial al administratorilor acestui tip de fonduri. Cerințele se referă la gestionarea capitalului, a riscurilor și a lichidității, la numirea unui depozitar unic și la norme 31 privind transparența față de investitori și de autoritățile de supraveghere. Efectul de levier face obiectul unei monitorizări speciale.
Serban Buscu

administrator
Editor Coordonator Studii Financiare

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X