Dimensiunea cumulată a activelor celor trei piețe financiare nebancare principale din România( piața asigurărilor, piața pensiilor private și piața de capital) s-au dublat din 2014 până la finalul lui 2021, relevă ultimul Raport asupra stabilității piețelor financiare nebancare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), activele sistemului au reprezentat 14,1%, cel mai înalt nivel de până acum, fapt care certifică revenirea de după criza sanitară din pandemia de COVID-19. Declanșarea războiului din Ucraina, la începutul acestui an, a generat, însă, apariția unei noi perioade cu voltatilitate ridicată. Toate cele șapte riscuri principale luate în calcul de specialiștii ASF se mențin la un nivel ridicat, patru dintre acestea fiind în creștere față de perioada anterioară.
“ Toți acești factori mențin mai multe riscuri la un nivel ridicat, noi șocuri putând determina amplificarea tensiunilor și corecții importante pe piețele financiare internaționale și locale: Riscul macroeconimic-În condițiile în care este de așteptat ca noile surse de risc generate de criza provocată de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina să afecteze economia la nivel global și perspectivele de redresare și consolidare a economiilor statelor în anul 2022, generând o atenuare a ritmului de creștere economică și majorarea rapidă a inflației. Riscul de piață-cu probabilitate de materializare în creștere, în contextul menținerii decuplării valorii activelor de fundamentele economice pe fondul creșterii contagiunii și a înrăutățirii perspectivelor macroeconomice, concomitent cu gradul ridicat de incertitudine manifestat în contextul crizei actuale și reducerea încrederii consumatorilor și investitorilor, care pot determina erodarea prețurilor activelor. Riscul operational– cu tendință de creștere, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice la scară largă, în contextul conflictului militar dintre Rusia Ucraina. “.
se arată în raportul ASF
În același context macroeconomic vulnerabil, tendința și probabilitatea de materializare a riscului de credit au fost evaluate în creștere, nivelul rămânând unul mediu spre ridicat. Celelalte riscuri se mențin în această categorie: riscul de lichiditate, cu tendință și probabilitatea de materializare în creștere, riscul de solvabilitate și riscul de profitabilitate.
În ceea ce privește particularitățile fiecăreia dintre cele trei piețe financiare nebancare, se remarcă faptul că piața de capital a reușit o revenire puternică după criza COVID 19 și, ulterior, o relativă stabilizare după șocul războiului din Ucraina. La nivelul lunii aprilie 2022, indicatorii de volatilitate au revenit la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, însă riscurile rămân ridicate. Piața pensiilor private a crescut în 2021, însă a înregistrat un regres din punct de vedere al randamentelor în prima parte a anului 2022, iar administratorii își vor schimba strategia investițională, având în vedere contextul inflaționist actual și scăderea valorii la care sunt tranzacționate titlurile de stat pe piața secundară. Gradul ridicat de concentrare pe piața asigurărilor continuă să reprezinte o vulnerabilitate atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât și din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăți de asigurare .
O posibilă sursă de stabilitate pentru toate cele trei piețe financiare nebancare o reprezintă concentrarea în zona finanțelor verzi, segment aflat în centrul atenției atât în cadrul PNRR cât și, în general, la nivel european.
“ Având în vedere demersurile europene și locale de a încuraja finanțele verzi, în scopul tranziției către o economie reală sustenabilă, ASF a analizat oportunitatea flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi. În prezent, nu există restricții investiționale legislative sau prudențiale, referitoare la finanțele verzi, aplicabile investitorilor instituționali supravegheați și reglementați de ASF. Astfel, fondurile de investiții, fondurile de pensii private și societățile de asigurare pot contribui la dezvoltarea economiei verde prin investirea unor părți din portofoliile lor în instrumente financiare verzi. În acest context, cadrul legal referitor la investiții s-a dovedit a fi unul foarte flexibil, pentru fiecare categorie de investitori instituționali, care permite o alocare eficientă și diversificată a portofoliului pe mai multe clase de active, în funcție de politica individuală de investiții a fiecărui investitor, permițând încurajarea și susținerea dezvoltării economiei verzi, prin mecanisme specifice de piață financiară non-bancară.”
notează Raportul asupra stabilității piețelor financiare nebancare.
Leave feedback about this