Inițiativa recentă a Administrației Prezidențiale de constituire a unui grup de lucru pentru dezvoltarea pieței de capital din România, sub coordonarea consilierului prezidențial Radu Burnete, a surprins prin nivelul de patronaj acordat acestui subiect, considerat de cele mai multe ori o temă de nișă în presa economică.
Un material realizat de analistul și consultantul Ionel Dancă
Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Gabriel Avrămescu, vorbește în acest context, despre devoltarea pieței de capital ca proiect de țară.
Într-un articol de opinie, publicat în Ziarul Financiar, consilierul prezidențial Radu Burnete argumentează de ce economia românească are nevoie de un nou motor de finanțare susținut chiar de capitalul românesc care a început să se acumuleze și ar trebui pus astfel la lucru.
Citând datele BNR din Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2026), acesta evidențiază că avuţia netă a populaţiei a ajuns la aproximativ 2.000 de miliarde de lei la finalul lui 2025, de aproape patru ori nivelul din 2009–2010. Activele financiare au depăşit 1.300 de miliarde de lei, iar datoriile au crescut mult mai lent, astfel că gradul de îndatorare rămâne redus.
Problema este că prea puţin din această acumulare de capital ajunge deocamdată să sprijine dezvoltarea companiilor româneşti. Activele fondurilor de investiţii din România reprezintă doar 2,4% din PIB, printre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, remarcă în acest sens consilierul prezidențial.
Și prim-vicepreședintele ASF, Gabriel Avrămescu, a reamintit cu această ocazie că a susținut în repetate rânduri că dezvoltarea pieței de capital trebuie să fie un proiect de țară, asumat la nivel național, cu obiective clare și responsabilități împărțite între instituțiile și organizațiile implicate. ”Trebuie să ne hotărâm ce rol vrem să aibă piața de capital în economia României. Ne dorim o piață care reflectă evoluțiile economice sau una care contribuie activ la acestea, oferind companiilor capital pentru investiții și oamenilor posibilitatea de a participa la dezvoltarea mediului de afaceri?”, notează prim-vicepreședintele ASF.
Din păcate, așa cum a mai fost evidențiat aici, accesul la finanțare pentru firme rămâne o problemă structurală a economiei românești care nu prezintă progrese semnificative de la un an la altul, după cum arată ultimul raport de țară al Comisiei Europene. Conform unui sondaj BEI privind investițiile din 2025, fondurile interne din surse proprii au reprezentat 71% din finanțarea firmelor în România, peste media UE de 66%, în timp ce finanțarea externă a reprezentat 24%.
Acest lucru se datorează, cel mai probabil, capitalizării slabe a multor firme, ceea ce le limitează accesul la finanțare externă. Aproximativ o treime dintre companiile românești au capitaluri proprii sub pragul reglementat de lege, ceea ce le reduce eligibilitatea pentru finanțarea bancară, însă alternativa piețelor de capital pentru finanțarea companiilor rămâne sub potențial.
Chiar dacă indicatorii generali ai pieței au crescut spectaculos, respectiv, la jumătatea anului 2026, capitalizarea pieței reglementate a atins circa 670 miliarde de lei, capitalizarea BVB se situa totuși la 12,4% din PIB la jumătatea anului 2025, mult sub media UE, potrivit aceluiași raport de țară al Comisiei Europene.
Una dintre cauze este participarea redusă a populației la piața de capital, ceea ce reflectă o disponibilitate financiară limitată, o educație financiară scăzută, stimulente reduse pentru investițiile pe termen lung ale investitorilor de retail și pentru conturile de economii și de investiții, precum și o preferință conservatoare a populației pentru depozite bancare și bunuri imobiliare.
Raportul Comisiei Europene arată că la sfârșitul anului 2024, activele financiare ale gospodăriilor din România reprezentau 63% din PIB, față de 212% în UE, în timp ce aproape 42% din această avuție era deținută sub formă de numerar și depozite bancare. De asemenea, activele din pensii și asigurări sunt mici în comparație cu restul UE, iar fondurile de pensii private rămân investite preponderent în titluri de stat, ceea ce le limitează contribuția lor la investițiile pe termen lung în economia reală.
Practic, ultimul raport de țară ne arată că românii preferă masiv cash-ul, depozitele bancare (42% din avuție) și imobiliarele în timp ce 71% din finanțările firmelor sunt din fonduri proprii.
Deci, ”bani există”, afirmă consilierul prezidențial Radu Burnete în articolul mennționat anterior. Lipsesc însă fondurile de investiţii şi capitalul privat care cresc companiile mici până la o dimensiune relevantă pentru bursă, în opinia sa. ”Dacă fondurile de investiţii ar urca la media regiunii, de aproximativ 10% din PIB, peste 25 de miliarde de euro în putea fi puşi la lucru pentru a finanţa dezvoltarea economiei noastre.”, estimează consilierul przidențial.
În aces tens, grupul de lucru de la nivelul Administrației Prezidențiale și-a stabilit 6 priorități strategice pentru impulsionarea pieței de capital: simplificarea legislației și debirocratizare, un cadru fiscal coerent și stabil, instrumente pentru finanțarea companiilor în creștere, operaționalizarea deplină a băncii de dezvoltare, un cadru clar pentru active digitale, instrumente și proceduri moderne de supraveghere financiară.
Cu toate acestea, după cum remarcă și consilierul prezidențial Radu Burnete, rămâne o întrebare fundamentală pentru dezvoltarea pieței de capital, de ce nu se listează antreprenorii români?. Este o întrebare-cheie care implică mai multe aspecfte și cauze care ar trebui analizate în detaliu pentru identificarea celor mai optime soluții.
De asemenea, într-un astfel de demers, este necesară o analiză ex-post a Strategiei Naționale privind dezvoltarea pieței de capital din România (2023–2026), realizată cu sprijinul OCDE, a cărei implementare se apropie de finalizare în acest an. Aflându-ne încă în perioada de implementare a Strategiei Naționale (2023–2026), stadiul actual arată progrese majore în anumite arii, dar și provocări persistente în altele, care trebuie evidențiate și supuse în dezbatere publică.
Leave feedback about this