Vă aratam, zilele trecute, că România este, din punct de vedere financiar, de două ori mai expusă decât Turcia în cazul unei calamități de tipul unui cutremur major. Mergând ceva mai în profunzime, se poate constata că situația este chiar mai îngrijorătoare decât arată cifrele medii.
Doar șapte județe din România înregistrează un grad de cuprindere în asigurare a locuințelor peste media națională, în timp ce foarte multe județe, majoritatea aflate în cele mai expuse zone la cutremur sau inundații catastrofale, au un nivel de asigurare aproape neglijabil, relevă o analiză www.studiifinanciare.ro bazată pe datele Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).
Vă informam, zilele trecute, că România și Turcia (lovită recent de o serie de cutremure devastatoare) sunt singurele țări din zona europeană unde asigurarea împotriva dezastrelor este obligatorie pentru toată lumea, dar că, spre deosebire de Turcia, România înregistrează un procent îngrijorător de cuprindere în asigurare. Potrivit ultimelor date PAID, aferente finalului lunii ianuarie, sunt în vigoare circa 1.850.000 de polițe de asigurare împotriva dezastrelor, adică aproximativ 20% din totalul fondului locativ. Altfel spus, 8 din 10 locuințe din România vor fi reparate cu banii proprietarilor în cazul în care sunt avariate într-un eveniment catastrofal și aceasta dacă nu sunt distruse complet. La nivelul UE, gradul de asigurare sare de 63%, iar în Turcia este peste 50%.
O analiză pe județe arată , însă, o situație mult mai gravă. Practic, dacă expludem Bucureștiul și câteva dintre județele mari, vom vedea că nivelul de asigurare este aproape neglijabil. Județele din sud și o parte a celor din Moldova, toate aflate în zone expuse masiv la cutremur sau inundație, au chiar un nivel de asigurare care nu contează.
Aparentul paradox românesc: Județele cu risc mediu sau redus la cutremur sunt mai asigurate decât cele unde catastrofa poate lovi oricând
Aparent paradoxal, distribuția cuprinderii în asigurare pe județe, relevă că cele mai puțin asigurate județe sunt, cele mai multe, în prima zonă de risc în caz de inundație catastrofală sau cutremur, zone cu un istoric clar în acest sens. Pe de altă parte, județe unde aceste riscuri sunt considerate medii sau reduse au un nivel de protecție peste media pe țară.
Spunem că paradoxul este doar aparent din mai multe motive. Lăsând la o parte nivelul mai scăzut de educație financiară, județele unde asigurarea este mai puțin prezentă sunt și cele unde creditul imobiliar înregistrează volume foarte mici. Principalul motiv pentru care românii își fac asigurare este, în ciuda altor explicații prezentate de specialiști din domeniu, acela că banca obligă clientul cu credit imobiliar să își asigure locuința ipotecată, prin urmare, unde creditul este jos și numărul de asigurări este redus.
Concret, arată datele PAID, doar București și județele Arad, Timiș, Sibiu, Prahova, Constanța, Brașov și Cluj sunt peste media națională. Se remarcă Bucureștiul, Brașovul și Timiș, unde media este peste 30%.
De partea cealaltă, județele Olt, Teleorman, Călărași, Ialomița, Vaslui și Botoșani au un grad de cuprindere în asigurare între 7,5% și 10%.
AICI puteți consulta harta interactivă cu gradul de cuprindere în asigurare, pe județe
Sub 2 de euro pe lună pentru asigurare obligatorie de calamitate și maximum 10-15 euro pentru asigurarea completă, care îți garantează toată valoarea locuinței și bunurilor
Sistemul din România presupune că toți proprietarii de locuințe din România sunt obligați să se asigure împotriva dezastrelor. Pentru că nimeni nu aplică și amenzile stabilite prin lege, însă, cuprinderea în asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatoriu presupune achiziționarea unei polițe emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), o entitate creată prin lege, dar controlată de acționari privați, societăți de asigurare. Polița PAD, emisă de PAID, poate fi cumpărată de la oricare dintre acționarii companiei, de la societățile care au acorduri cu PAID sau chiar de la PAID direct.
Aceasta costă 20 de euro pe an pentru locuințele din materiale moderne și 10 euro pe an pentru cele din chirpici și alte materiale mai puțin rezistente. Ar însemna , așadar, sub 2 euro pe lună. Pentru acești bani primiți protecție pentru daunele provocate de cutremur, inundație (fenomenul natural, nu cele de conductă) și alunecări de teren, în limita unor daune de 10.000 de euro pentru casele din chirpici și 20.000 de euro pentru locuințele din materiale moderne.
Aproape întreg portofoliul PAID- potențialele daune aferente unui număr de 1,8 milioane – 2 milioane de polițe, în funcție de moment- este reasigurat. Aceasta înseamnă că, în cazul unui eveniment major, sarcina pentru plata daunelor va reveni unor companii gigant, care se ocupă cu reasigurarea riscurilor de catastrofă la nivel global. În prezent, contractul de reasigurare semnat de PAID cuprinde daune de până la 1 miliard de euro și cel mai probabil va mai crește la următoarea reînnoire trimestrială.
Totuși, așa cum este construită în prezent, polița PAD este prea puțin acoperitoare, mai ales pentru locuințele din orașele mari, unde prețurile imobiliarelor depășesc cu mult limita asigurată prin PAD. Mai mult, PAD nu acoperă și valoarea bunurilor din locuință, care în unele cazuri ajunge la sume substanțiale.
Soluția pentru o protecție completă stă în al doilea palier de asigurare, polițele facultative. Acestea pot fi achiziționate de la orice societate autorizată să vândă asigurări generale în România. Condițiile de asigurare sunt diferite de la firmă la firmă, însă, referitor doar la riscurile de calamitate, toate produsele acoperă o sumă apropiată de întreaga valoare a locuinței, așa cum reiese din evaluările de specialitate. Altfel spus, suma de 20.000 de euro acoperită de PAD este suplimentată până la o valoare care să permită păgubitului să își refacă locuința, în caz că se mai poate face ceva, sau să își cumpere una similară sau aproape similară.
Costul unei astfel de asigurări este, în general, undeva între 0,1 și 0,2% din valoarea asigurată. Pentru o locuință din București, de exemplu, evaluată la un preț de 100.000 de euro, asigurarea facultativă costă între 100 și 150 de euro pe an, adică în jur de 10 euro pe lună. Menționăm că acest cost este pentru o poliță care acoperă și bunurile din locuință, într-o anumită limită, facilitate care nu există în cazul poliței obligatorii.
În afară de riscurile catastrofale acoperite și de PAID, la care se pot adăugă și furtuna sau grindina, polițele facultative acoperă și alte cauze relativ frecvente de daună cum ar fi incendiul sau iniundația de conductă și poate include și o clauză de răspundere față de terți, în cazul în care proprietarul provoacă daune vecinilor, de exemplu.
Leave feedback about this