July 24, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Economie International Investitii Pensii Popular Studii

Suntem 8 miliarde și nu ne oprim.Lecțiile pandemiei pentru o lume bătrână

 DAVID E. BLOOM și LEO M. ZUCKER, specialiști în economie și demografie și cercetători la institutul de sănătate publică din jurul celebrei universități Harvard, realizează, pentru publicația Fondului Monetar Internațional (FMI), o foarte documentată analiză privind modalitatea în care lecțiile pandemiei de COVID 19 ne pot ajuta să luptăm cu ceea ce este deja una dintre cele mai mari probleme ale omenirii: îmbătrânirea populației.

Populația totală a omeniri ia trecut pragul de 8 miliarde pe 15 noiembrie 2022. Avansul de la 7 miliarde de indivizi a avut loc în nici 12 ani, confirmând vechile temeri legate de creșterea rapidă a populației, incluzând penuria alimentară, șomajul, epuizarea resurselor naturale și degradarea mediului. Însă cel mai pregnant fenomen demografic nu este creșterea rapidă a populației ci îmbătrânirea acesteia, notează cei doi specialiști citați.

O pregătire amănunțită pentru acest fenomen- incluzând schimbări de comportament și mentalități, investiții în capitalul uman și infrastructură, reforme instituționale și inovare tehnologică- poate ajuta țările lumii să înfrunte cu succes provocarea și chiar să profite de oportunitățile oferite de schimbările demografice.

Amenințarea unei bombe demografice a fost, în realitate, amorsată. Rata de creștere a populației a încetinit apreciabil în ultimele decade și se estimează că va continua să scadă. Chiar dacă este de așteptat ca India să depășească China și să devină cea mai populată țară a lumii, rata medie anuală de creștere a populației din această țară este estimată  la 0,7% în perioada 2020-2040, sub media globală de 0,8% și abia la jumătate față de creșterea medie din perioada 2000-2020.

Actualele estimări ale ONU mai includ și o creștere a numărului țărilor care trec prin scăderi anuale ale populației, de la 41 în 2022 la 88 în 2050, printre aceste țări numărându-se și China.  

Pandemia de COVID 19 a afectat doar marginal populația lumii și viteza de creștere a acesteia, în ciuda faptului că sunt estimate peste 15 milioane de decese directe și indirecte legate de virus și o scădere de aproape doi ani în ceea ce privește speranța medie de viață. Totuși, pandemia a accentuat inegalitățile și a creat greutăți economice, în timp ce impactul asupra natalității este încă neclar. Rata de creștere a populației variază semnificativ de la țară la țară, în funcție de nivelul veniturilor și de regiune. Creșterea este disproporționat de mare în țările sărace și în Africa și disproporționat de mică în țările cu venituri ale populației medii și mari și în Europa.

Cert este, însă, că îmbătrânirea populației este un fenomen universal și este trendul dominant în privința demografiei, pe fondul scăderii natalității și a creșterii longevității. Structura pe vârste a populației s-a schimbat radical de-a lungul timpului, după cum se poate vedea în graficul 2. Speranța de viață la nivel global a crescut de la 34 de ani în 1913 la 72 de ani în 2022 și este de așteptat să crească pe termen lung. În același timp, între 1970 și 2020, natalitatea a scăzut în absolut toate țările lumii. Când ONU și Organizația  Mondială a Sănătății (OMS) au fost înființate, existau de șapte ori mai mulți tineri sub 15 ani decât bătrâni peste 65 de ani. Până în 2050, aceste două categorii vor fi cam de aceeași dimensiune. În  2050, ponderea populației de peste 80 de ani va ajunge la circa 5%

Aceste schimbări aduc cu ele uriașe provocări sociale, economice și sanitare.  Ele semnalează, de asemenea, că o depopulare la nivel global este puțin probabilă. Abordarea tuturor acestor provocări cere schimbări substanțiale a stilului de viață, investiții publice și private, reforme instituționale și politice și  îmbrățișarea inovațiilor tehnologice. Consecințele unei lipse de acțiune în acest sens sunt dramatice: o forță de muncă din ce în ce mai redusă care va suporta povara unui număr în creștere de pensionari, o explozie a bolilor cauzate de vârsta înaintată concomitent cu o creștere a costurilor cu sistemele de sănătate și o prăbușire a calității vieții în rândul populației vârstnice.

Pregătiri demografice

Schimbarea demografică este în mod normal mai mult evoluționistă decât revoluționară, comparativ cu alte fenomene majore din viața economică și social, cum ar fi pandemiile, conflictele civile sau internaționale și schimbările tehnologice. Pentru că trendurile demografice sunt și mai predictibile, factorii de decizie au o fereastră de oportunitate pentru a lua măsuri care să modeleze un viitor mai bun din acest punct de vedere. Ținte relativ ușor de atins pentru a fi pregătiți din punct de vedere demografic  includ sănătatea reproductivă, punerea la dispoziție a capitalului fizic și uman necesar pentru ca populația îmbătrânită să rămână productivă în societate, asigurarea funcționării pieței muncii și a pieței de capital astfel încât oamenii să își poate atinge potențialul de productivitate, înființarea unor instituții și instaurarea de politici care să limiteze presiunea pusă asupra mediului și susținerea unui proces de îmbătrânire sănătos.

O schimbare comportamentală vitală este creșterea activității fizice. Specialiștii vorbesc despre 150-300 de minute de activitate fizică moderată, pe săptămână pentru adulții între 18 și 64 de ani. În termenii conceptului de îmbătrânire sănătoasă, OMS recomandă ca adulții de peste 65 de ani să practice o activitate fizică care să includă exerciții de echilibru și forță de cel puțin trei ori pe săptămână.

În prezent, unul din patru adulți nu îndeplinește aceste standard. Mai grav  deși pentru adolescenți OMS recomandă 60 de minute de activitate fizică pe zi, doar 20% din populația de vârsta respective are astfel de activități. Propunerile de remediere a acestei situații vizează încurajarea deplasării pe joss au cu bicicleta, ca și acțiuni commune ale școlilor și autorităților care să pună la dispoziție spații sigure pentru desfășurarea de activități fizice. Este încurajat, de asemenea, consumul de alimente sănătoase precum și interzicerea consumului de alcool.

În țările cu natalitate ridicată, indicatorii care arată îmbătrânirea populației sunt mai puțin prezenți. Totuși, aceste țări sunt în fața unei duble provocări, adică să gestioneze natalitatea ridicată și îmbătrânirea populației.

Abordarea natalității în creștere implică schimbări de comportament care presupune o mai bună sănătate reproductivă pentru a reduce nașterile neprogramate, a crește nivelul de planificare familială și a limita povera economică și social care apasă asupra societăților cu natalitate ridicată.  

Trebuie menționat și că procentul populației urbane, care s-a dublat față de 1950, va cunoaște, de asemenea, o încetinire a creșterii.

Ca și pandemia de COVID 19, fenomenul de îmbătrânire a populației oferă, împreună cu marile sale provocări, oportunități pe revigorarea și reorientare societății. Cea mai evidentă concluzie este că avem nevoie de o pregătire accelerate pentru situațiile de criză. Alte lecții  ale pandemiei include lipsurile din procesul de protejare a societăților cele mai vulnerabile, rolul tehnologiei în conectarea interumană, reevaluarea balanței loc de muncă/ viață în familie care poate avea beneficii pe termen lung în cee ace privește sănătatea și o abordare mai atentă a sănătății mintale. Pe măsură ce lumea trece de la explozia populației la îmbătrânirea acesteia, aceste lecții ale pandemiei sugerează căile ce trebuie urmate pentru recalibrarea abordării globale a procesului de îmbătrânire sănătoasă.

Analiza integrală, în limba engleză, o puteți consulta aici

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X