July 24, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Actualitate Economie Investitii Pensii

Unde se oprește inflația și cât mai cresc dobânzile? Piața de capital și pensiile private, alternative pentru protecția avuției populației

Inflația va atinge un maximum de 14% la finalul acestui an, urmând ca pe final de 2023 să intre pe un trend de scădere și să închidă anul la cel mult 10%, după ce va atinge un vârf de aproximativ 17% în primăvara anului viitor. Este un scenariu moderat spre optimist, vehiculat de majoritatea analiștilor și menționat inclusiv în rapoarte Băncii Naționale a României (BNR).

Ne așteaptă, așadar, încă cel puțin un trimestru cu inflație în creștere și încă cel puțin un an cu inflație la niveluri ridicate, context în care apare întrebarea logică: ce se va întâmpla cu veniturile și avuția noastră? Vești prea bune nu sunt.

În primul rând, veniturile disponibile vor cunoaște o scădere semnificativă pe ansamblul acestui an, iar deprecierea va continua și în 2023. Analiștii estimează că veniturile efective ale românilor se vor diminua cu aproximativ o treime, în principal din cauza a trei factori: creșterea dobânzilor și implicit a ratelor la credit, majorarea substanțială a costurilor cu utilitățile și combustibilii și diferențialul semnificativ între inflație și dobânzile oferite de bănci pentru depozitele la termen, încă cea mai populară formă de economisire de la noi din țară. În prezent, arată datele din piață, dobânda medie pentru depozitele bancare se plasează în jurul valorii de 7% pe an, în timp ce inflația depășește deja 13% și va ajunge la cel puțin 14% la finalul anului. 

Dacă în ceea ce privește creșterea ratelor pentru credite (mai ales atunci când e vorba despre credite imobiliare luate pe termen lung) sau a prețurilor energiei, populația aproape că nu are pârghii directe prin care să limiteze efectele negative, în ceea ce privește protecția economiilor împotriva inflației există cel puțin o alternativă: piețele financiare nebancare. Aflate încă la început în România, comparativ cu experiența altor țări, pensiile private facultative și mai ales piața de capital au potențialul de a oferi randamente bune, care să protejeze avuția românilor de efectele inflației.

Inflația accelerată a devenit o amenințare majoră la adresa economiilor populației și ale firmelor. Criza pe care o traversăm acum provoacă o scădere drastică a veniturilor și a puterii de cumpărare. Din păcate, modelul de dezvoltare a economiei și a pieței de capital din România scoate în evidență subfinanțarea firmelor, un deficit de finanțare prin piața de capital și faptul că sectorul corporativ din România se bazează într-o mare proporție pe finanțarea bancară, iar cele mai multe firme au acces limitat la credite. Deficitul de finanțare poate fi acoperit cu ajutorul pieței de capital. Finanțarea din piață contribuie la “selectarea” firmelor care se dovedesc performante și profitabile; totodată, finanțarea din piață crește reziliența financiară și accelerează redresarea economică. Dezvoltată cu eficiență, piața de capital poate oferi firmelor finanțarea de care au nevoie pentru a investi și a se dezvolta și poate consolida rezistența sectorului corporativ la șocurile economice viitoare. Totodată, o piață bursieră dezvoltată devine atrăgătoare și pentru populație, căreia îi oferă o alternativă pentru direcționarea economiilor și pentru participarea la crearea avuției corporative. Perioada următoare va fi determinantă pentru modul în care economia se va recupera din criză: piața de capital poate deveni un motor semnificativ al acestei dezvoltări dacă va beneficia de listarea companiilor cu putere financiară considerabilă precum și de mărirea numărului de acțiuni care se tranzacționează liber la bursă.”

a declarat Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Oficialul supraveghetorului celor trei piețe financiare nebancare amintește și că instituția pe care o conduce este parte dintr-un amplu proiect menit să dezvolte piața de capital.

Autoritatea de Supraveghere Financiară, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, are în lucru „Strategia Națională pentru piața de capital”, cu sprijinul OECD, în calitate de consultant. Proiectul însumează principii și măsuri de reglementare pentru stabilirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea pieței de capital și facilitarea accesului la finanțare pentru toate categoriile de investitori.  Pentru atingerea acestui obiectiv, ASF are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți.”

a mai declarat Marcu.

Crește și dobânda IRCC, iar clienții băncilor rămân aproape fără opțiuni

Așa cum arătam și mai sus, creșterea ratelor este unul dintre elementele semnficative care au dus la erodarea veniturilor disponibile ale românilor. Din acest punct de vedere, veștile proaste vor continua. În perioada imediat ulterioară declanșării războiului din Ucraina, în contextual creșterii abrupte a dobânzilor, mai mulți analiști sfătuiau clienții băncilor să solicite schimbarea referinței ROBOR cu IRCC.

Pe moment, aceasta părea o soluție bună, în contextul în care ROBOR, indicator calculat zilnic pe baza cotațiilor făcute de bănci pe piața monetară, reflecta deja creșterea inflației, spre deosebire de IRCC, indicator calculat la 6 luni pe baza dobânzilor la care se împrumută efectiv băncile între ele, a rămas fix. Diferența dintre ROBOR și IRCC ajuns la peste 4 puncte procentuale, ceea ce face ca și diferența dintre dobânzile creditelor legate de ROBOR (toate creditele acordate de luna mai 2019 populației pentru care clienții nu au cerut schimbarea referinței) și dobânda celor legate de IRCC să fie una semnificativă. În anumite situații, diferența dintre rate este și de la simplu la dublu. Totuși, de la începutul lunii octombrie situația se va schimba semnificativ, iar varianta schimbării ROBOR cu IRCC nu va mai fi un avantajoasă. În timp ce ROBOR s-a stabilizat deja și dă semne de reducere, în condițiile în care se estimează că inflația este aproape de maximum și va intra, din 2023, pe un trend de scădere,  noul IRCC, care va intra în vigoare din 2 octombrie, va depăși cu siguranță 4%, față de doar 2,65% cât este în prezent. La următorul fixing, care va fi în luna mai 2023, analiștii estimează că IRCC va depăși chiar 6,5%. Altfel spus, dacă trendurile se mențin, deja de anul viitor dobânda totală pentru un credit ipotecar mediu va ajunge la peste 9% în cazul creditelor cu IRCC, în timp ce dobânzile calculate în funcție de ROBOR vor fi deja sub 8%-8,5%, dacă actuala tendință de scădere va continua. Mai mult, dacă prognozele oficiale se confirm, anul viitor inflația va merge pe un trend descrescător, pe care dobânzile ROBOR îl vor surprinde mult mai rapid decât IRCC, calculate o dată la 6 luni. 

Serban Buscu

administrator
Editor Coordonator Studii Financiare

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X