Sentimentul economic are un nivel mai ridicat în România comparativ cu media europeană, ceea ce indică faptul că românii au mai multă încredere în viitorul lor economic decât locuitorii majorității țărilor din Europa. Analiștii confirmă, de altfel, că sunt șanse mari ca 2024 să fie un an bun.
“În România, indicatorul sentimentului economic înregistrează o valoare mai ridicată față de media UE (95,6 puncte), situându-se în luna decembrie 2023 la un nivel de 102,4 puncte, în creștere față de luna noiembrie 2023. În România, încrederea în sectorul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,9 puncte față de valoarea înregistrată în luna anterioară, în timp ce încrederea în sectorul industrial a scăzut cu 0,3 puncte comparativ cu luna precedentă.”În România, indicatorul sentimentului economic înregistrează o valoare mai ridicată față de media UE (95,6 puncte), situându-se în luna decembrie 2023 la un nivel de 102,4 puncte, în creștere față de luna noiembrie 2023. În România, încrederea în sectorul comerțului cu amănuntul a crescut cu 1,9 puncte față de valoarea înregistrată în luna anterioară, în timp ce încrederea în sectorul industrial a scăzut cu 0,3 puncte comparativ cu luna precedentă.”, se arată în raportul Morning Call.
De altfel, abordările sunt mai degrabă pozitive și la nivelul analiștilor, în ceea ce privește evoluția economiei României și, în general, a economiilor din Europa de Sud Est, în 2024. Regiunea din care și România face parte își va reveni, spun analiștii, mai repede decât țările mai dezvoltate, din zona Centrală și de Vest. Paradoxal, apreciază unii dintre analiști, consumul va crește stimulând și producția și, în final, creșterea economică în ansamblu, pentru că 2024 este un an electoral, deci e mai puțin probabil ca autoritățile să treacă la măsuri de austeritate. În același timp, inflația continuă să scadă, fapt care va duce și la scăderea dobânzilor, deci la creșterea accesibilității creditelor și, implicit, la majorarea consumului. Sunt concluziile analizelor făcute de majoritatea băncilor prezente și în România, care nu uită, însă, să amintească faptul că în 2025 și 2026 va fi, probabil, nevoie de o corecție fiscală mai serioasă.
Tocmai de aceea este de așteptat ca, din 2025, dobânzile să scadă mai serios, pentru a da un impuls unei economii care își va reduce ritmul de creștere. De fapt, previziunile privind scăderea dobânzii de politică monetară merg către lunile martie – mai 2024, după ce BNR va avea o imagine clară a tendințelor inflaționiste. Dobânda cheie ar putea să meargă sub 6% abia spre sfârșitul anului. Chiar dacă ROBOR scade de la zi la zi, economiștii se așteaptă ca nivelul acestuia să nu coboare sub 6% până nu va umbla BNR la dobândă. Efectele asupra IRCC se vor vedea abia din trimestrul doi din 2025.
Leave feedback about this