Cursul valutar bate un nou record în 2026. Unde se duce euro și ce se va întâmpla cu dobânzile și inflația-Ultimele prognoze

Leul va continua să se deprecieze în raport cu euro și în 2026, iar cursul valutar de 5 lei pentru un euro, care a fost un prag solid timp de mai mulți ani, pare că va rămâne o amintire. Vestea bună este că inflația va coborâ semnificativ pe parcursul acestui an, însă aceasta nu va însemna că Banca Națională a României (BNR) își va schimba politica prudentă scăzând semnificativ și dobânzile. Ultimele prognoze privind evoluția celor mai importanți parametrii economici și financiari, într-un amplu raport al economiștilor Libra Internet Bank.

Economiștii Libra Bank apreciază că România ar putea să aibă în continuare o ancoră de stabilitate în cursul valutar, însă euro va continua să se aprecieze și va lăsa mult în spate pragul de 5 lei. ” Cursul de schimb RON-EUR ar putea să fie o ancoră de stabilitate în 2026 urmând, totuși, o traiectorie de depreciere ușoară și controlată în condițiile în care va fi asigurată stabilitatea politică (5,10 – 5,15). Această evoluție va fi influențată de intrările de fonduri UE care vor furniza valuta necesară pentru a preveni o depreciere a leului, acționând ca o frână în fața inflației importate, dar și de presiunea structurală a deficitelor gemene (comercial și bugetar) care va impune acest glisaj al cursului. Dacă excedentul de lichiditate ar împinge indicele ROBOR sub pragul de 5,5%, iar aceasta va accelera deprecierea leului peste ritmul dorit, BNR va interveni rapid limitând lichiditatea care va acționa ca o supapă de siguranță pentru competitivitatea economică, fără a sacrifica stabilitatea prețurilor.”, se arată în ultimul raport realizat de sursa amintită.

Citește și: Un nou val de creșteri pentru prețul aurului. Care este cauza, cât va dura și cum poți investi și tu. Cele trei metode accesibile

Vă prezentăm în continuare prognozele privind principalii indicatori economico-financiari în anul 2026:

• Anul 2026 se anunță a fi unul de maximă importanță pentru traiectoria economică a României, acesta reprezentând borna finală pentru implementarea proiectelor din PNRR și, simultan, un punct critic al procesului de corecție fiscală. Contextul macroeconomic va fi marcat de o dualitate evidentă: pe de o parte, oposibilă infuzie masivă de capital european, iar pe de altă parte, necesitatea unor reforme interne profunde pentru asusține competitivitatea, în condițiile unor prețuri mari la energie și a unui context fiscal restrictiv.
• Prognoza  actuală corespunde unui avans modest în 2026, de 1,2%, și are la bază investițiile (formarea brută de capital fix) a căror creștere este condiționată însă de o îmbunătățire importantă a ratei de absorbție a fondurilor europene (15-16 miliarde de euro). Proiecte majore din zona infrastructurii de transport, asănătății & educației, a energiei & digitalizării, mediu, IMM & social reprezintă pilonii de susținere ai PIB-ului. Atingereaacestor cifre depinde de îmbunătățirea semnificativă a capacității administrative și de execuție pe care România ademonstrat-o de-a lungul timpului. O absorbție de sub 70% din țintă înseamnă stagnare economică sau chiar scădere.
• Inflația anuală ar putea coborî în zona 4-5% la finalul anului 2026, însă traiectoria rămâne marcată de incertitudini majore. Unul din riscurile importante este liberalizarea prețului gazelor naturale care vine în siajul celei laenergie electrică din 2025. Semnalele primite până acum sunt de scumpire cu 15-35% începând cu 1 aprilie 2026. Oeventuală ieftinire a prețului gazelor, după ce Neptun Deep începe să livreze (2027), va depinde de modul în careguvernul va putea să jongleze cu regulile pieței unice europene care interzic blocarea liberei circulații a mărfurilor.Prețurile mari la electricitate și gaze nu vor afecta doar puterea de cumpărare a gospodăriilor, dar vor pune subpresiune și industria locală – impact negativ asupra prețului final al produselor (potențial de creștere a inflației CORE2ajustat, o componentă a inflației atent urmărită de BNR).
• BNR va menține, cel mai probabil, o conduită prudentă a politicii monetare, având în vedere posibila evoluție a prețurilor la energie, dar și măsurile suplimentare de consolidare fiscală – numai simpla eliminare aunor facilități (ex. plafonul la prețul gazelor) poate duce la o accelerare vizibilă a prețurilor de consum. Nivelul de 6,50% al dobânzii cheie ar putea rămâne o ancoră până în partea a doua a acestui an când inflația se va mai fi ”calmat”, iar traiectoria inflației va fi devenit mai predictibilă. Pentru finalul anului 2026, vedem posibile două reduceri de dobândă de politică monetară până la nivelul de 6%. În condițiile menținerii stabilității politice, alprogresului în reducerea deficitului bugetar și al majorării absorbției de fonduri europene (cu efect în creștereaexcedentului de lichiditate), ROBOR 3 luni va rămâne, probabil, decuplat de dobânda cheie în intervalul 5,5-6,0% (oabsorbție solidă de fonduri europene va împinge în jos ROBOR 3 luni, în timp ce inflația la energie și necesitateafinanțării deficitului bugetar va reduce din lichiditatea pieței. Va fi important de menținut un echilibru care să nudescurajeze creditarea sectorului privat care este esențială pentru cofinanțarea proiectelor europene.