Continuăm seria dedicată viitorului finanțelor, mai precis celui mai nou segment din domeniu, adică fintech. În contextul în care întreaga industrie financiară pare că se duce către noua tehnologie, răspunsul la întrebarea “Ce urmează pentru Fintech?” este, de fapt, răspunsul la întrebarea ” Ce urmează pentru piețele financiare?”. Răspund personalități din domeniile academic, financiar și nu numai.
Philippe Heim este CEO al La Banque Postale.
Ceea ce vedem acum seamănă foarte mult cu spargerea bulei dot-com. Scena fintech va deveni mai sănătoasă după ani de supraevaluare și reglementări slabe, care au permis creșterea unor entități nesigure, cum ar fi Wirecard și FTX. Totuși, ar fi o prostie să ignorăm rolul crucial pe care tehnologia îl va juca în viitorul finanțelor. Cele mai inovatoare proiecte fintech vor continua să atragă investiții, dar va fi nevoie să demonstreze robustețe și rezistență, cât și viabilitatea pe piață.
În acest mediu, cred că jucătorii tradiționali din sectorul bancar și financiar vor avea oportunitatea de a recupera din urmă investind în domeniile potrivite. Startup-urile fintech au câștigat teren în ultimii ani prin furnizarea de servicii centrate pe client și prin îmbunătățirea eficienței operaționale. Cu o bază mare de clienți și expertiză în managementul riscurilor, marii jucători au ceea ce este nevoie pentru a promova modelul bancar ca serviciu, cu condiția să îmbrățișeze pe deplin digitalizarea.
În creditele de consum și serviciile bancare de tranzacționare, dezvoltarea API-urilor integrabile și a noilor blocuri tehnologice precum blockchain poate permite servicii financiare încorporate mai sigure și mai eficiente. Dar nu suntem încă acolo. Indiferent de condițiile de finanțare sau de reglementare, inovația va rămâne pe ordinea de zi.
Marion Laboure este autoarea Democratizing Finance: The Radical Promise of Fintech
În 2021, lichiditatea abundentă, ratele scăzute ale dobânzilor și un apetit general pentru acțiunile în tehnologie au contribuit la o creștere imensă a prețurilor activelor digitale. Însă în 2022, inflația ridicată, înăsprirea monetară și încetinirea creșterii economice au înțepat bula, iar scandalurile de la nivel înalt precum colapsul FTX au evidențiat nevoia urgentă de reglementare. Pe termen scurt, o supraveghere mai puternică probabil va împiedica creșterea și va accelera consolidarea în industrie. Dar pe termen mediu, pe măsură ce oamenii își recâștigă treptat încrederea, am putea trece la un plan mai sigur și mai sofisticat, în care activele digitale pot fi deschise unui public mult mai larg.
Inovația fintech depinde în continuare de aceiași factori ca înainte: accesul la capital, cererea de servicii, lanțurile de aprovizionare și geopolitică. Deși istoria nu se repetă, recenta explozie a activelor digitale a avut ecouri ale bulei dot-com, cu toată „exuberanța sa irațională”. Ratele scăzute ale dobânzilor la sfârșitul anilor 1990 au redus costurile de creditare, ceea ce a permis o explozie cambriană a noilor start-up-uri pe internet. Antreprenorii puteau valorifica barierele mari în informare (deoarece tehnologia era încă relativ nouă), iar investitorii în capital de risc erau dornici să subscrie la noutate. Evaluările ridicate au făcut apoi și mai ușoară strângerea de capital.
Dar multe dintre aceste modele de afaceri nu au fost niciodată sustenabile și în curând au început să se clatine, mai ales pe măsură ce companiile mai consacrate au intrat în amestec. Până în octombrie 2002, Nasdaq a renunțat la toate câștigurile acumulate în timpul bulei, scăzând cu 78% de la vârful din martie 2000. Însă, deși multe companii au eșuat, tehnologia de bază a supraviețuit, iar acum o folosim în fiecare zi. Este posibil ca activele digitale și tehnologiile bazate pe blockchain să urmeze un model similar. După cum s-a spus adesea despre era dot-com: „Nimic important nu a fost construit vreodată fără „exuberanță irațională”.”
Leave feedback about this